Exploatarea datelor personale în scop politic: inițiative și soluții ale societății civile pentru monitorizarea lor

Articol realizat de Bianca Cristina Butacu

La mijloc este ceea ce ne-ar putea interesa - ce se întâmplă în lume cu datele personale în context politic și ce se poate face cu ele? Cât ne interesează, cât ne doare și cât ar trebui sa ne pese? Ce este legal și ce este neetic? De unde putem să găsim sau să explorăm mai multe informații când se încinge lupta politică pentru voturi? Ce se întâmplă pe Facebook în fața și în spatele ușilor?

În acest context, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Jurnalism Independent au organizat pe data de 11 martie 2020  trainingul „Vin alegerile! Ce facem cu datele personale”, în cadrul căruia au ținut prezentări reprezentanți din partea Privacy International, Who Targets Me, Code4Romania și Global Focus Center.

Ailidh Callander, legal officer - Privacy International, a accentuat nevoia de investigații continue asupra exploatării datelor personale în scop politic.

De ce această nevoie?

Campaniile politice nu au loc doar în perioada electorală, acestea sunt neîntrerupte, chiar dacă nu realizăm acest lucru. De aici reiese și o problemă: numărul mic de inițiative care să atragă atenția asupra modului în care sunt realizate campaniile politice - metodele & criteriile de targetare pentru reclamele politice; datele personale utilizate etc.

Pentru aceasta, Privacy International recomandă:

• legi privind protecția datelor personale care să reglementeze profilarea persoanelor și care să nu aibă excepții politice;
• actualizarea legii electorale care să accentueze și să impună transparență în campaniile politice;
• transparență în reclamele promovate de către partidele politice;
• partide politice și companii responsabile în utilizarea datelor personale;
• sprijinirea și promovarea inițiativelor societății civile și a jurnaliștilor care monitorizează utilizarea datelor personale;
• implementarea reglementărilor existente și tragerea la răspundere pentru nerespectarea acestora.

Alexandra Ștefănescu, tech officer la Code4Romania, a prezentat platforma Facebook AdLibrary prin care putem monitoriza reclamele livrate pe Facebook începând cu luna martie 2019.

Ad Library oferă date despre cine a văzut postările promovate, bugetul pentru o reclamă, cât și cine a plătit pentru aceasta. Totuși, prin această platformă nu putem vedea exact modul în care a fost ales targetul și intenția, ci doar rezultatele targetării - cine a văzut reclama.

Totuși, prin obținerea unui API de la Facebook, putem descărca un raport care conține sumele cheltuite de fiecare pagina care ne interesează sau sumele cheltuite pe fiecare județ, pe intervale: azi, ultimele 7 / 30 / 90 zile, în total (din luna martie 2019 în prezent). Un alt avantaj al API-ul este faptul că putem vedea sumele exacte, spre deosebire de Ad Library.

Astfel, prin corelarea informațiilor obținute prin Ad Library și API, putem realiza o imagine de ansamblu asupra reclamelor politice promovate de partidele politice pe Facebook.

„Who Targets Me - Crowdsourced global database of political adverts placed on social media” a fost un alt topic adresat de către Sam Jeffers de la Who Targets Me. Sam a prezentat software-ul care poate ajuta alegătorii, jurnaliștii și cercetătorii în a înțelege cum sunt utilizate reclamele pe Facebook în cadrul campaniilor electorale pentru a obține voturile publicului.

Pe scurt, utilizatorii Facebook pot instala o extensie în web browserul pe care îl folosesc, care va scana newsfeedul profilului de Facebook pentru postările sponsorizate. Prin analizarea lor, utilizatorii pot vedea ce reclame politice i-au vizat și cum au făcut asta.

Ana Maria Luca de la Global Focus Center a prezentat principalele idei ale raportului „Monitoring Facebook Presidential Elections - Romania, November 2019”, realizat în colaborare cu MEMO 98.

Raportul cuprinde rezultatele monitorizării campaniei prezidențiale din noiembrie 2019, perioadă în care au fost analizate:

• 102 pagini publice (42 conturi ale partidelor politice -centrale și filiale, conturile celor 14 candidați, conturile platformelor media și ale unor influenceri - politicieni, jurnaliști, persoane publice);
• 14.575 postări făcute pe aceste pagini.

Astfel, s-a observat că:

• 8.944 dintre postări nu erau legate de alegeri, deși a fost perioadă electorală;
• nu au fost postate dezinformări pe conturile oficiale de Facebook ale candidaților, dar dezinformarea a fost printre principalele subiecte discutate în postările influencerilor, media, cât și partidele politice;
• conturile filialelor partidelor au distribuit dezinformări cu privire la oponenți;
• postările care promovau mersul la vot au avut cel mai mare engagement pe Facebook.