Forța majoră și relațiile de muncă: Ce trebuie să știe angajatorii

Forța majoră în Codul muncii

Codul face câteva referiri la forța majoră în cuprinsul său, când se face referire la suspendarea contractelor sau modificarea temporară a locului și felului muncii, la munca suplimentară, dar chiar și la chemarea din concediu de odihnă. Mai exact:

• nu constituie muncă forțată munca sau activitatea impusă de autoritățile publice în caz de forță majoră;
• angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră; amintim aici că, în contextul stării de urgență, s-a decis că trecerea la munca la domiciliu se poate face fără acte adiționale; odată ce trece starea de urgență, această excepție va înceta;
• contractul individual de muncă e suspendă de drept în cazurile de forță majoră;
• munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră au pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident; și la part-time se admite munca suplimentară în situații de forță majoră;
• angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă;
• la răspunderea patrimonială: salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

O epidemie poate fi considerată un caz de forță majoră - arată într-acolo chiar Codul muncii, în articolul 4 - , dar nu întotdeauna. Situația actuală a coronavirusului trebuie analizată cu atenție, prin raportare la activitatea angajatorilor și a salariaților lor, pentru a vedea dacă se poate ajunge la suspendarea automată a contractelor de muncă pe caz de forță majoră - cu alte cuvinte, invocarea forței majore se face în baza unei analize atente de la caz la caz.

Util: Companiile care au probleme în perioada asta pot reduce norma de muncă a salariaților

"Codul muncii prevede expres posibilitatea angajatorilor de a invoca forța majoră pentru a suspenda de drept contractele cu angajații. De pildă, dacă autoritățile vor decide închiderea centrelor comerciale, retailerii se vor vedea nevoiți să invoce forța majoră în relația cu angajații, posibil și în relație cu proprietarul centrului comercial. În relația cu angajații, suspendarea determină încetarea prestării muncii și neplata salariului", spuneau recent Ioana Roman, partner, și Cristina Tudoran, senior associate, la Filip & Company, într-o amplă discuție pe tema justificării neexecutării contractelor în contextul epidemiei de coronavirus. Între timp, autoritățile chiar au luat astfel de măsuri: au fost închise toate spațiile de servire de mâncare și băuturi, au fost închise centrele comerciale (mai funcționează magazinele alimentare, farmaciile ș.a. câteva exemple, însă nu magazine de haine, cosmetice, bijuterii).

Suspendarea contractelor salariaților pentru forță majoră NU se ia ca măsură preventivă, iar concedierea din cauza forței majore e ilegală

Angajatorii n-au voie să suspende contractele individuale de muncă ale salariaților, pe motiv de forță majoră, ca o măsură preventivă - chiar Inspecția Muncii a făcut această atenționare acum o săptămână. „Suspendarea de drept a contractului individual de muncă în temeiul art. 50 lit. f) din Codul muncii, pe motiv de forță majoră, poate fi aplicată doar în situația intervenirii unui eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, astfel cum este definit la art. 1351 alin. (2) din Codul civil, și nu ca măsură preventivă”, transmitea Inspecția.

Nici nu ajunsesem la jumătatea lunii martie, că angajatori din România decideau chiar să concedieze angajați invocând forța majoră, atrăgeau atenția cei din Blocul Național Sindical. Or, o atare măsură nu este legală - concedierea nu poate fi fundamentată pe forța majoră.

Dacă se ajunge la necesitatea unor concedieri colective, e o întreagă procedură ce trebuie respectată (detalii, aici) - consultări sindicale sau cu reprezentanții angajaților, informări ș.a.m.d.

Util: Ce reguli trebuie să respecte angajatorii dacă sunt nevoiți să concedieze oameni în perioada asta

Șomajul tehnic

Codul muncii îi oferă angajatorului posibilitatea să suspende temporar contractele individuale de muncă, trimițându-și salariații în șomaj tehnic.

Pentru că autoritățile au luat, în contextul stării de urgență, mai multe măsuri care afectează direct (închidere totală sau parțială a activității) sau indirect (profituri în scădere) companiile, Executivul a adoptat pentru acestea câteva beneficii până la acest moment, printre care și ajutorul financiar cu indemnizațiile de șomaj tehnic. Practic, la acest moment, firmele nevoite să trimită în șomaj tehnic angajații pot conta pe un sprijin de la stat.

Prin măsurile restrictive adoptate în contextul stării de urgență, autoritățile au concretizat practic situația de forță majoră pentru unele dintre aceste companii.

Concret, statul va suporta în anumită măsură indemnizațiile de șomaj tehnic. Indemnizația este de 75% din salariul de bază, însă statul va acoperi cel mult 75% din câștigul salarial mediu brut. În cazurile în care suma de la stat nu acoperă 75% din salariul de bază, firmele vor putea acoperi diferența (dacă vor și dacă pot).

Chiar astăzi am aflat de la ministrul muncii că orice angajator afectat direct sau indirect de coronavirus va putea cere subvenționarea indemnizațiilor de șomaj tehnic, dar numai pentru perioada de stare de urgență. Subvenționarea șomajului tehnic va fi valabilă pentru salariații cu contractele individuale de muncă suspendate în timpul stării de urgență. Pentru cei cu contractele suspendate înainte de intrarea în starea de urgență se va acorda un ajutor parțial de la stat pentru plata șomajului tehnic.

Bine de știut: Angajatorii vor primi banii de indemnizații pentru martie la început de aprilie.