Ce soluții au firmele, dacă nu-și pot continua activitatea din cauza coronavirusului. Suspendarea activității vs. întreruperea ei

Una dintre opțiuni este suspendarea temporară a activității, dacă situația se agravează pe plan local și vorbim, spre exemplu, de orașe închise de autorități sau de o interzicere/limitare a contactului între persoane.

Practic, o asemenea situație ar putea fi declarată situație de forță majoră, ce ar duce la suspendarea temporară a activității firmei și a contractelor individuale de muncă ale salariaților. Partea mai puțin fericită aici ar fi că asta ar însemna că salariații nu vor mai munci, dar și că nu vor mai primi salariu.

„În cazul în care situația se agravează pe plan local (orașele sunt închise de către autorități, contactul interpersonal este limitat sau interzis), o astfel de situație ar putea fi declarată drept caz de forță majoră, ceea ce ar determina suspendarea temporară a activității angajatorului și respectiv a contractelor de muncă. Pe durata suspendării ca urmare a forței majore, salariații nu sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale sau a altor indemnizații”, au explicat, într-un articol remis azi redacției noastre, Claudia Sofianu, partener, și Andrei Ștefanovici, senior managing associate, ambii de la EY România.

Conform prevederilor Codului muncii, contractele individuale de muncă sunt suspendate automat atunci când intervine o situație de forță majoră. O asemenea suspendare duce automat atât la suspendarea prestării muncii de către salariați, cât și la suspendarea plății salariilor de către angajator. Actul normativ dă ca exemplu de situație de forță majoră inclusiv epidemiile (în prezent, în România nu există o epidemie de coronavirus).

A doua opțiune este întreruperea temporară a activității din motive economice (sau așa-zisa trimitere în șomaj tehnic). Adică angajatorul se poate găsi în situația ca unii dintre salariații săi să fie ori infectați cu coronavirus, ori în carantină sau autoizolare la domiciliu, de exemplu, și să nu-și poată face treaba. Lipsa de personal poate aduce dificultăți economice angajatorului la prestarea serviciilor sau comercializarea bunurilor. În această situație, totuși, salariații se află la dispoziția angajatorului, pentru eventuala reluare a activității, și sunt plătiți cu 75% din salariul de bază.

„Este, de asemenea, de așteptat ca societățile ce se confruntă cu dificultăți economice din cauza infecției cu coronavirus, dar față de care nu a fost declarată oficial carantina, să ia în considerare reducerea sau chiar întreruperea temporară a activității. În acest ultim caz, contractele individuale de muncă vor fi, de asemenea, suspendate, salariații fiind îndreptățiți, pe perioada suspendării, la o indemnizație în cuantum de cel puțin 75% din salariul de bază, indemnizația fiind integral suportată de către angajator”, au precizat cei doi specialiști.

Codul muncii prevede, mai exact, că pot fi suspendate, la inițiativa angajatorului, contractele individuale de muncă ale salariaților, dacă activitatea este întreruptă temporar. Acolo este subliniat că angajatorul trebuie să plătească salariaților 75% din salariul de bază ca indemnizație de șomaj tehnic, dar aceștia trebuie să stea la dispoziția angajatorului pentru reluarea în orice moment a activității normale.

Înainte de o eventuală agravare a situației, există munca de acasă și telemunca

În orice caz, momentan este greu de vorbit despre dificultăți economice sau de o situație de forță majoră. Astfel că angajatorii au la îndemână variantele muncii la domiciliu și telemuncii, dacă vor să prevină probleme pe viitor.

Codul muncii prevede, mai exact, că munca la domiciliu este permisă în România. Salariații își îndeplinesc de acasă atribuțiile specifice funcției pe care o au la companie și își stabilesc singuri programul de lucru. Desigur, angajatorul are dreptul să verifice activitatea acestor salariați, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă. Și așa ajungem la partea importantă: salariaților care trec de la munca la birou la munca de acasă trebuie să le fie modificate contractele individuale. 

Apoi, există și telemunca -- reglementată prin Legea 81/2018 --, care este posibilă numai în situațiile în care salariații se folosesc de telefonul inteligent, laptop, computerul personal sau tabletă pentru a-și face treaba în orice alt loc decât sediul angajatorului. Cu alte cuvinte, telemunca este posibilă, în esență, de oriunde, nu doar de la domiciliu. De asemenea, o trecere de la munca la birou la telemuncă implică modificarea contractului individual de muncă.

Conform unui barometru efectual recent de către cei de la Frames, despre care redacția noastră a fost informată azi, peste 70% dintre companii n-au o strategie pentru situații precum o eventuală epidemie de coronavirus. Zilele trecute, specialiștii Deloitte România au explicat mai multe despre planul de continuitate a afacerii.

Până acum, în țara noastră au fost confirmate 15 cazuri de persoane infectate cu coronavirus, dintre care cinci deja s-au vindecat, potrivit Guvernului. În rest, există 27 de persoane în carantină și 12.789 de persoane izolate acasă. Autoritățile de la noi au trecut zilele acestea la măsuri drastice, una dintre ele fiind interzicerea evenimentelor publice sau private majore cu peste 1.000 de participanți (cele cu mai puțini participanți au nevoie de aprobare).