Înainte de orice, trebuie precizat că orice executare silită nu poate începe fără comunicarea unei somații către datornici. Odată ce primesc această somație de plată, debitorii pot fi executați silit dacă nu-și achită dările în termenul precizat.
Orice executare silită se face în baza unui titlu executoriu, care poate fi o hotărâre judecătorească, dar poate fi și un contract de credit, printre altele. Dacă pe partea fiscală procedurile sunt îndeplinite de executori fiscali, pe partea nefiscală sunt îndeplinite de executori judecătorești.
Pe partea de procedură fiscală: Datoriile fiscale
În afară de poprirea conturilor bancare pentru datorii la stat, care este suspendată momentan, datornicii mai pot fi supuși și altor forme de executare silită, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Mai întâi, ne referim la executarea silită a bunurilor mobile, care se face prin sechestru și valorificare. „Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un terț. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal”, prevede Codul. Este vorba, în esență, de bunuri precum mașinile sau motocicletele, dar nu numai.
Apoi, avem executarea silită a bunurilor imobile, care se referă, în mare, la clădiri și terenuri. „La instituirea sechestrului și în tot cursul executării silite, organul de executare silită poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv”, este explicat în actul citat.
Bunurile sechestrate pot fi valorificate prin înțelegerea părților, prin vânzare directă, prin vânzare la licitație (inclusiv electronic), prin vânzare în regim de consignație a bunurilor mobile sau prin alte modalități permise legal.
Pe partea de procedură civilă: Datoriile nefiscale
În cazul datoriilor vizate de Codul de procedură civilă, vorbim de popririle nefiscale, care nu sunt vizate în mod expres de suspendarea stabilită de Guvern.
„Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente”, prevede Codul.
Procedura civilă mai face referire și la executarea silită directă, care însă este suspendată în timpul stării de urgență. În acest caz este vorba, de exemplu, despre lăsarea posesiei unui bun, predarea unui bun sau a folosinței acestuia ori evacuarea dintr-o clădire. Totodată, mai sunt urmărirea mobiliară și urmărirea imobiliară.
Starea de urgență este între 16 martie și 14 aprilie 2020, dar urmează să fie prelungită până pe 14 mai 2020.