avocatnet.ro 
Pe scurt, în cazul respectiv, prezentat de cei de la A&L Goodbody, un salariat a mâzgălit un perete în sediul angajatorului. Iar firma s-a folosit de imaginile surprinse de sistemul de supraveghere pentru a determina ce salariat este responsabil de abaterea disciplinară și a-l sancționa în urma unei cercetări disciplinare.
Judecătorii care au stabilit că a avut loc o încălcare a regulilor de protecție a datelor au găsit că sistemul de supraveghere era folosit numai pentru motive de securitate. Prin urmare, angajatorul nu stabilise în niciun fel, în avans, că filmările camerelor puteau fi folosite inclusiv în cercetările disciplinare, iar salariații nu știau că ar trebui să se aștepte la așa ceva.
Concret, angajatorul a făcut o prelucrare ulterioară a datelor personale care nu mai avea nicio legătură cu scopul inițial al folosirii sistemului de supraveghere. Din acest motiv, judecătorii au stabilit că folosirea filmărilor în cadul unei proceduri disciplinare a încălcat regulile prelucrării datelor personale.
„Acest caz evidențiază importanța implementării unor politici și proceduri clare pentru procesarea datelor cu caracter personal referitoare la angajați, în special în ceea ce privește filmările camerelor video de supraveghere. Firmele trebuie să ia în considerare cu atenție scopurile pentru care colectează date cu caracter personal și să se asigure că aceste scopuri sunt clar definite în avizul/politica de protecție a datelor și sunt comunicate angajaților și/sau altor persoane vizate ale căror date personale sunt colectate. Deși prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal nu este ilegală în mod automat, este probabil să fie așa acolo unde: prelucrarea ulterioară nu are legătură cu scopul inițial; nu este așteptată de către persoanele vizate; ar putea avea consecințe neprevăzute sau negative asupra persoanelor vizate; nu au fost aplicate garanții suplimentare pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă”, explică cei de la A&L Goodbody.
În România, Legea 190/2018 conține unele reguli pentru folosirea la muncă a sistemelor de supraveghere video, aceasta fiind bazată pe GDPR. Concret, angajatorul poate folosi camere dacă:
- interesele legitime urmărite sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;
- a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;
- a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;
- alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit nu și-au dovedit anterior eficiența; și
- durata de stocare a datelor personale este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.
GDPR, adică Regulamentul general privind protecția datelor, se aplică direct în toate statele membre UE din mai 2018. Orice persoană care prelucrează date personale trebuie să respecte GDPR, dacă nu vrea să riște amenzi drastice. Din acest motiv, orice decizie a unei instanțe din UE este relevantă pentru operatorii de date personale.
Neiyre