Efectul asupra situațiilor financiare pe 2019
Înainte de toate, firmele care au anul calendaristic ca perioadă de raportare nu trebuie să ajusteze valorile trecute în situațiile financiare pentru anul 2019, epidemia fiind un eveniment ulterior ce nu implică modificări, scrie în ghidul CECCAR. Însă poate fi necesară prezentarea unor informații suplimentare în note, dacă impactul epidemiei asupra activității companiei este unul semnificativ.
Concret, epidemia nu era declarată, la finele anului trecut, nici în Europa și nici în România. Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență la nivel mondial la finele lunii ianuarie 2020, iar spre mijlocul lunii martie 2020 a stabilit că suntem în prezența unei pandemii (o epidemie pe un teritoriu foarte extins). În România, autoritățile au stabilit intrarea în starea de urgență începând cu 16 martie 2020.
„Ordonanțele militare și decretele aprobate de Guvernul și președintele României cu privire la măsurile legate de starea de izolare, închiderea magazinelor, șomajul tehnic etc. reprezintă, prin urmare, evenimente ulterioare datei bilanțului, care nu fac dovada unor condiții preexistente la data de 31 decembrie 2019, dată la care se încheie exercițiul financiar pentru majoritatea societăților. Putem aprecia că, pentru societățile care și-au încheiat exercițiul financiar la 31 decembrie 2019, fenomenul cauzat de pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment ulterior datei bilanțului care nu conduce la ajustarea situațiilor financiare aferente anului 2019”, este explicat în documentul amintit.
Totuși, din moment ce acest eveniment ulterior este unul semnificativ, firmele trebuie să prezinte în notele bilanțurilor informații despre natura evenimentului și (dacă se poate) o estimare a impactului financiar.
„Totodată, raportul administratorilor trebuie să cuprindă o analiză a incertitudinilor și riscurilor la care este expusă societatea în perioada următoare”, atrag atenția cei de la CECCAR. Deci, chiar dacă raportul se referă la activitatea de dinaintea crizei, trebuie prezentate posibilele efecte prezente și viitoare asupra afacerii și trebuie explicate măsurile care vor fi luate pentru a le minimiza.
Un alt aspect important este reprezentat de principiul continuității activității, dar acesta va trebui luat în calcul, teoretic, la întocmirea bilanțurilor pe anul 2020. Mai precis, „societățile nu vor întocmi situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității dacă organele de conducere stabilesc, după data bilanțului, fie că intenționează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora”, potrivit documentului.
În plus, efectele crizei coronavirusului pot duce la necesitatea constituirii de provizioane, scrie în ghid: „Expertul contabil trebuie să analizeze dacă sunt întrunite condițiile cumulative de constituire a provizioanelor și, pentru cea mai bună estimare a datoriilor probabile, să le înregistreze în mod corespunzător. Provizioanele se constituie și se actualizează cel puţin la fiecare dată de raportare a situațiilor financiare”.
Evident, lucrurile se pot schimba destul de mult în cazul firmelor care au un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.
Atenție! Termenul-limită pentru depunerea situațiilor financiare anuale pentru 2019 a fost amânat recent pentru data de 31 iulie 2020.
Efectul asupra raportărilor contabile semestriale
Mai departe, specialiștii CECCAR spun că primele bilanțuri care vor fi afectate direct de epidemia de coronavirus vor fi raportările contabile semestriale (cele întocmite la data de 30 iunie 2020), iar ulterior situațiile financiare aferente anului 2020.
„În cazul unora dintre societăți, primele raportări contabile afectate de criza COVID-19 vor fi cele semestriale, întocmite la data de 30 iunie 2020. Pentru toate firmele, aceste efecte vor fi reflectate și în situațiile financiare anuale întocmite la data de 31 decembrie 2020 sau la data încheierii anului financiar”, conform ghidului.
Efectul asupra situațiilor financiare interimare
În plus, mai sunt și situațiile financiare trimestriale, care se întocmesc pentru a împărți dividende după fiecare trimestru al anului.
„În raportările contabile interimare se vor înregistra scăderi ale activelor ca urmare a deprecierii creanțelor, a stocurilor cu mișcare lentă, a imobilizărilor corporale și creșteri ale datoriilor din cauza insuficienței lichidităților. Deprecierea activelor necesită recunoașterea în contabilitate a unor cheltuieli care, dacă au și o valoare semnificativă, pe fondul scăderii veniturilor din vânzări, ar putea duce la înregistrarea de către societăți a unor pierderi semnificative”, este punctat în ghidul CECCAR.
Creanțele față de clienți sunt o categorie mai specială de active ce se pot deprecia. Specialiștii spun că posibilitatea recunoașterii ajustărilor pentru deprecierea creanțelor și în cursul exercițiului financiar va genera un impact dacă se distribuie dividende trimestriale - adică dacă se fac situații financiare interimare pentru primul trimestru al anului.
În fine, specialiștii avertizează că o eventuală împărțire a dividendelor din profitul primului trimestru ar trebui decisă numai în baza unei analize atente a previziunilor pentru următoarele trei trimestre. Ideea a fost tratată pe larg de redacția noastră încă de la începutul lunii curente, cu ajutorul celor de la Radu și Asociații.