Terminarea stării de urgență: Ce măsuri oferite de Guvern stau în picioare după 15 mai și ce ar mai putea urma după acestea

1. Suportarea indemnizațiilor de șomaj tehnic

Ajutarea companiilor cu indemnizațiile de șomaj tehnic este, la acest moment, strict legată de starea de urgență, conform OUG nr. 30/2020. Statul acoperă limitat aceste indemnizații numai pe perioada de șomaj tehnic dinăuntrul perioadei stării de urgență. Prin urmare, așa cum e conținută acum măsura, de la 15 mai, angajatorii care sunt nevoiți în continuare să țină salariații în șomaj tehnic nu vor mai putea primi bani de la stat și vor trebui să suporte întreaga indemnizație din buzunarul firmei.

Ministrul muncii, Violeta Alexandru, indica zilele trecute însă, în direct la Digi24, că Guvernul ia în serios ideea de a mai ajuta unele firme și după ce se sfârșește starea de urgență. Prelungirea ar fi gândită pentru acele sectoare de activitate unde vor mai exista restricții și dincolo de 15 mai (de pildă, ne putem gândi aici la baruri și restaurante).

„Suntem aproape de a lua o decizie finală, cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare, pentru a fi pregătiți la momentul 15 mai. Țin foarte mult să se prezinte asupra duratei, asupra domeniilor afectate de această măsură partenerii sociali. Dar da, se prefigurează măsura prelungirii șomajului tehnic pentru acele sectoare de activitate care sunt în continuare restricționate prin deciziile autorităților, în paralel lucrând și la o serie de măsuri de susținere activă a sectoarelor care își vor relua activitatea”, a declarat Violeta Alexandru la Digi24.

Luni seara, premierul anunța că hotelurile se vor deschide după 15 mai, dar nu și restaurantele și barurile, unde este considerat că există un risc extrem de ridicat de răspândire a COVID-19. Comerțul se va relua, dar nu în mall-uri. Prin urmare, în astfel de zone am putea vorbi de continuarea ajutorului cu șomajul tehnic și după 15 mai.

Astăzi însă, președintele statului a anunțat că ajutorul privind șomajul tehnic se va acorda și dincolo de 15 mai, fără a preciza însă dacă sunt avute în vedere doar anumite sectoare de activitate sau nu.

Notă: Redacția avocatnet.ro a tratat în aceste ultime luni subiectul șomajului tehnic din numeroase perspective - toate materialele sunt disponibile aici.

2. Indemnizațiile pentru independenți

Tot pe perioada stării de urgență, Guvernul a înțeles să ajute PFA-uri, PFI-uri, avocați, alți profesionști, sportivi și independenți ce câștigă din drepturi de autor cu indemnizații care să compenseze faptul că și-au văzut activitatea întreruptă. Condiția este ca activitatea să fie întreruptă înăuntrul perioadei stării de urgență. Dacă se încheie aceasta, pe 14 mai, dincolo de acest termen nu vor mai fi acordați bani pentru aceste categorii, potrivit OUG nr. 30/2020.

Despre posibilitatea ca acești beneficiari ai indemnizației de 75% din câștigul salarial mediu brut (supusă impozitării ulterior, prin declarația unică) să o primească și dincolo de 14 mai, sau măcar unii dintre aceștia, niciun oficial al Guvernului nu a făcut precizări directe în ultimele zile.

3. Amânarea chiriilor și plăților

Prin OUG nr. 29/2020, Guvernul a decis ca, pe durata stării de urgență, IMM-urile care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autorități și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei să beneficieze de amânarea la plată pentru serviciile de utilități - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Prin urmare, și aceasta e o măsură acordată doar pe perioada stării de urgență. Specialiștii arătau din start că beneficiul restrâns doar pe această perioadă nu este util firmelor, de fapt, pentru că nu rezolvă decât o problemă temporară de lichiditate, dar după finalizarea stării de urgență vor începe destul de repede executările silite pentru recuperarea sumelor datorate de către cei care nu au putut plăti. Prin urmare, spuneau cei de la NNDKP, de pildă, măsura ar fi fost deplin utilă dacă moratoriul s-ar fi acordat pe o perioadă ceva mai lungă de timp.

4. Executările silite

Redacția noastră prezenta recent o sinteză a măsurilor care sunt aplicabile pe perioada actuală în cazul executărilor silite - mai exact, ce se poate și ce nu se poate face. Partea bună este că aici există unele măsuri care vor persista și din 15 mai o perioadă de timp.

În cazul creanțelor bugetare avem o păsuire în cazul executărilor prin poprire pentru încă 30 de zile de când se termină starea de urgență.

De asemenea, pe perioada stării de urgență, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu 21 martie, neachitate, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere.

Suplimentar, din 16 aprilie, Guvernul a suspendat pentru creanțele bugetare, prin OUG nr. 48/2020, măsurile de executare silită prin somație și valorificarea bunurilor la licitație și, de asemenea, a decis că nu vor mai începe altele noi. Aceste măsuri vor mai dura încă 30 de zile de la terminarea stării de urgență.

Pentru datoriile nefiscale, civile, Guvernul a decis prin OUG nr. 32/2020 oprirea popririlor pe pensii - măsura va mai ține încă 60 de zile după ce se termină starea de urgență.

5. Termene suspendate

Starea de urgență a oprit curgerea termenelor de prescripție și de decădere sau le-a suspendat pe cele în curs. Odată ce aceasta va înceta, termenele vor curge normal.

6. Măsuri vehiculate de oficiali

În afară de aspectul șomajului tehnic suportat din banii statului în anumite sectoare și după 15 mai, oficialii din Guvern au mai arătat și înspre alte măsuri ce vor fi luate în următoarea perioadă. De pildă, o altă măsură despre care a mai vorbit ministrul muncii la Digi24 - posibilitatea ca statul să susțină o parte din salariul angajaților care se întorc la muncă în companii afectate de criză - este și ea în discuție cu sindicatele și patronatele. Ministrul a precizat că este vorba despre companii afectate direct, cele care au beneficiat de șomaj tehnic, dar și alte companii care pot face proba afectării activității lor.

Apoi, în zona turismului, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a afirmat luni că sunt două variante de sprijin care sunt analizate - cea a acordării de granturi în sumă fixă şi varianta voucherelor de turism, una dintre acestea urmând să fie adoptată de Guvern în curând.

"O primă variantă este un grant în sumă fixă, proporţional cu cifra de afaceri, care se acordă întreprinderilor mici şi mijlocii pentru restartarea activităţii - de exemplu, 10.000 de euro la cifra de afaceri de 100.000 euro sau 20.000 euro la cifra de afaceri de 200.000 euro, dar acest lucru se va hotărî la nivel de Guvern. A doua variantă de lucru este cea a granturilor pentru investiţii care pot să meargă până la 200.000 euro, în funcţie de valoarea investiţiei pe care ar urma să o implementeze beneficiarul. Sunt, aşadar, variante de lucru pe care le discutăm la nivel de Guvern. Este şi o a treia variantă, aceea a voucherelor de consum sau a voucherelor pentru IMM-uri, care ar presupune, de asemenea, sprijin în sumă fixă pentru integrarea în muncă a celor care în această perioadă au fost în şomaj tehnic şi au contractele individuale de muncă suspendate", a declarat Marcel Boloș pentru Digi24.

7. Va oferi statul sprijin financiar celor care au rămas fără loc de muncă?

Este singura chestiune cu privire la care, dinspre Guvern, nu s-au auzit până acum intenții. Deși în discuțiile cu jurnaliștii, ministrul muncii, cel puțin, a fost întrebat de mai multe ori dacă se ia în calcul vreun tip de venit de ajutorare a celor care, din cauza problemelor financiare ale firmelor pentru care lucrează, au fost deja concediați sau urmează să fie, ministrul nu a oferit nicio pistă concretă. Ministrul a spus însă, într-o intervenție la EuropaFm de acum câteva săptămâni, că nu sunt luate în calcul măsuri pentru cei care au lucrat la negru, fără contracte - discuția se făcea în contextul șomajului tehnic - spunând că, din păcate, o situație precum cea în care ne aflăm acum ne arată încă o dată cât de importantă e încheierea unui contract de muncă, "actele în regulă", mai exact.

Avem, la acest moment, doar o propunere legislativă în Parlament care tratează un venit minim garantat de 1.500 de lei pentru fiecare adult pe perioada epidemiei de coronavirus. Propunerea ar trebui adoptată în Parlament și publicată în Monitorul Oficial pentru a putea vorbi, apoi, de o lege.

Cu toate acestea, adoptarea de către Parlament a unei legi care prevede oferirea unei sume de bani nu este suficientă: pentru început, statul trebuie să și aibă fonduri pentru a suporta un astfel de venit minim garantat. Dacă bugetul de stat nu ar putea suporta acest tip de venit, prevederea sa într-o lege nu e suficientă pentru aplicarea sa concretă.

Notă: Statistica prezentată de Ministrul Muncii pe 4 mai cu privire la situația contractelor de muncă ne arată peste 300.000 de contracte încetate pe fondul epidemiei de COVID-19 și peste 900.000 de contracte suspendate. Ministerul actualizează zilnic aceste date.