Când s-a instituit starea de urgență, în martie, președintele a optat pentru a le da posibilitatea firmelor să îi trimită pe angajați să lucreze de acasă fără prea mari bătăi de cap, adică fără să fie necesare acte adiționale - schimbarea locului muncii implică o modificare contractuală.
Până să se instituie starea de urgență, era destul de clar că telemunca sau munca la domiciliu nu se poate face decât în condițiile prescrise de lege - Codul muncii și legea specială a telemuncii - Legea nr. 81/2018.
Din 15 mai, când starea de urgență a fost înlocuită cu starea de alertă, aplecarea spre munca de acasă încă a rămas, probabil, pentru destul de multe firme. Ca idee, într-un studiu realizat de compania Colliers International și citat de RFI România acum câteva săptămâni, 70% dintre angajații români care au răspuns doresc să lucreze de acasă. Deschiderea pentru munca la domiciliu poate fi explicată în perioada aceasta și prin teama angajaților de a se îmbolnăvi.
Dacă trecerea la munca de acasă s-a făcut doar practic, este de dorit ca ea să treacă și pe hârtie în perioada următoare. În principal, din cauza posibilității controalelor Inspecției Muncii. Așa cum spuneam, telemunca are un regim special - contract de muncă cu clauze specifice, pentru început. Sunt necesare inclusiv modificări specifice în regulamentele interne ale firmelor dacă există angajați care lucrează în regim de telemuncă. Sănătatea și securitatea în muncă sunt o preocupare atât pentru angajator, cât și pentru salariat, de asemenea.
În plus, prin recenta lege care cârmuiește starea de alertă în România, s-a stabilit expres următorul lucru: "Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia". Prin urmare, consimțământul salariatului pentru acest regim de muncă este absolut necesar - de altfel, reglementarea muncii la domiciliu și cea a telemuncii implică fără echivoc ideea de consimțământ al salariatului. Iar excepția care a fost în vigoare în timpul stării de urgență nu se mai aplică acum.
Util: Ghidul telemuncii: Zece aspecte de care trebuie să ții cont ca angajator
Este de așteptat ca inspectorii de muncă să vrea să vadă condițiile de telemuncă, să vadă că există contracte adaptate conform rigorilor Legii nr. 81/2018, că sunt respectate drepturile telesalariatului ș.a.m.d. În unele cazuri, se pot da amenzi pentru fiecare salariat găsit în neregulă prin raportare la regimul telemuncii, iar cea mai mare astfel de amendă e de câte 10.000 de lei. Pentru lipsa fie și numai a unei clauze specifice obligatorii, se pot da amenzi de 5.000 de lei.
Potrivit Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă, fiecare angajator trebuie să facă o analiză a condițiilor de muncă pe care le are și a riscurilor implicate dacă toți angajații se vor întoarce la muncă. Dacă adaptarea condițiilor de muncă este costisitoare sau imposibilă astfel încât, de pildă, angajații să nu ajungă "se să aglomereze" în birouri, la cantină ș.a.m.d., atunci aceștia, în măsura posibilului, ar trebui să continue să lucreze de acasă.
Util: Actele de muncă se pot semna și arhiva electronic direct de pe telefon, chiar și de la distanță