„La acest moment, lichiditatea și gestionarea fluxurilor de numerar este cea mai mare problemă a companiilor, însă ele trebuie să aibă în vedere pregătirea din timp a etapei de remediere, să strângă dovezi în legătură cu potențialele pierderi, deoarece ulterior poate fi dificilă, dacă nu imposibilă, reconstituirea și identificarea tuturor informațiilor relevante”, au scris Sirshar Qureshi, partener, și Ana Sebov, director, ambii de la PwC.
Concret, vorbim de cinci pași mari pentru evaluarea pierderilor și solicitarea despăgubirilor. Mai întâi, avem analiza contractelor pe care le-a încheiat o firmă - trebuie văzut de unde se pot cere despăgubiri și de la cine pot veni astfel de cereri de despăgubiri. Chiar dacă o firmă vrea să ceară acoperirea unei pierderi, este posibil ca și ea să fie nevoită să acopere pierderile altcuiva. Foarte importantă este identificarea clauzelor care pot acoperi criza actuală și pot limita sau anula dreptul la despăgubiri.
Apoi, cei de la PwC spun că este necesară identificarea documentelor pentru susținerea pierderilor și a termenelor ce trebuie respectate pentru a cere despăgubiri: „Dacă nu este clar ce informații sunt necesare, aceste aspecte trebuie discutate cu compania de asigurări sau cu brokerul de asigurări, dacă este cazul, și cu un consilier juridic”.
Al treilea pas ar fi stocarea informațiilor necesare într-un loc sigur, iar al patrulea - asigurarea serviciilor unui expert în măsură să ajute compania. „Dacă solicitările de despăgubiri includ beneficiii nerealizate sau pierderi indirecte/derivate, este recomandată contractarea din timp a serviciilor unui expert și consultarea lui cu privire la documentele necesare pentru determinarea pierderilor/solicitărilor de despăgubiri/daune. Documentele justificative necesare pot varia în funcție de metoda de calcul aplicată, care poate varia de la caz la caz”, scrie sursa citată.
În fine, al cincilea pas ar fi întocmirea cererilor de despăgubire (cu ajutorul specialiștilor) și transmiterea lor în timp util. „Cererea de despăgubiri/recuperare pierderi trebuie realizată în timp util, în termenii contractuali, termenii specificați în polițe și/sau regulamentul aplicabil. De asemenea, cererea trebuie pregătită cât mai minuțios posibil și este recomandabil să fie făcută împreună cu consilierii juridici”, mai scriu cei de la PwC.
Companiile din România își pot limita pierderile folosindu-se de unele facilități stabilite prin legislație în ultimele luni. Printre altele, companiile pot cere subvenționarea de către stat a indemnizațiilor de șomaj tehnic plătite salariaților.
Totodată, de la Ministerul Economiei se poate obține un certificat de stare de urgență pentru amânarea plății chiriilor și a utilităților pentru sedii, reducerea impozitului specific din domeniul turismului sau amânarea ratelor la creditele bancare.
Din martie și până acum, numărul persoanelor cărora li s-au suspendat contractele de muncă (în mare, pentru șomaj tehnic) sau le-au fost încetate contractele de muncă a oscilat în jurul unui milion, conform Ministerului Muncii. Domeniile cel mai afectate sunt industria prelucrătoare, comerțul, repararea mașinilor, construcțiile, serviciile de cazare și alimentație publică.
Starea de urgență, care a permis autorităților să oblige la închiderea anumitor businessuri, va înceta la finele zilei de 14 mai 2020, urmând ca din 15 mai să se reia treptat activitatea economică.
Comentarii articol (0)