avocatnet.ro 
„Pregătim modificări legislative care să flexibilizeze profesia de bonă și care să asigure un acces mai facil al familiilor la serviciile de îngrijire și supraveghere a copilului pe timp de zi. În cadrul întâlnirii de astăzi cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale și ai mai multor instituții publice: ANDPDCA, Inspecția Muncii, ANOFM, Autoritatea Națională pentru Calificări, am discutat mai multe variante de lucru pentru corectarea disfuncționalităților legislației actuale privind bonele. Deși există o lege adoptată în 2014, cu norme de aplicare adoptate în 2017, prin care serviciile oferite de bone sunt declarate servicii sociale, astăzi în România sunt doar 37 de contracte de muncă active pentru ocupația de bonă. Avem deja în lucru două acte normative care să simplifice reglementarea acestei activități, pe care le vom completa cu sugestiile venite în urma discuțiilor de astăzi”, a declarat miercuri Raluca Turcan, ministrul muncii.
După cum scrie în Legea nr. 167/2014 (Legea bonelor), forma de contract încheiată între părinți și cineva care lucrează ca bonă este de prestări servicii. Așadar, dacă bona respectivă lucrează pe cont propriu și are un PFA, aceasta încheie un contract de prestări servicii cu părinții. De asemenea, dacă este angajată la o firmă de bone, părinții copilului vor încheia același tip de contract, însă de această dată cu firma la care este angajată bona. Iar bona va lucra pentru acea firmă cu contract de muncă.
Practic, din declarația ministrului muncii nu știm exact care e situația bonelor care lucrează pe cont propriu. Dar știm că în practică este extrem de răspândit fenomenul muncii la negru în cazul bonelor. Mai mult decât atât, mulți părinți consideră, în mod eronat, că pot angaja ei bona, ca persoane fizice.
Ministrul se referă și la accesul mai facil al familiilor la serviciile bonelor, însă merită menționat aici că, pe hârtie cel puțin, există și acum o măsură cu acest scop: de la începutul lunii iunie 2020, părinții au putut, teoretic, să ceară bani de la primărie pentru copiii mici (cu vârsta de cel mult șase ani), în baza Legii nr. 35/2020, dacă nu au cu cine să lase copiii care nu sunt la creșă/grădiniță sau care încă nu pot fi dați la școală. Banii pentru angajarea unor bone sunt dați însă din fondurile locale, așadar, dacă nu există bani la nivel local alocați pentru asta sau nu există intenția alocării în acest sens, ajutorul rămâne doar o promisiune pe hârtie.
Banii respectivi s-ar acorda lunar, până când copilul intră la creșă sau la grădiniță sau până când împlinește șase ani și poate fi înscris la școală. Totuși, cei cu venituri per membru de familie mai mari de 3.500 de lei net nu pot accesa acest ajutor. Practic, ajutorul pentru fiecare copil a fost gândit să se acorde în funcție de veniturile nete ale părinților, astfel:
- pentru până la 2.100 de lei venit net, se acordă un ajutor de 710 lei;
- pentru între 2.101 și 2.500 de lei venit net, se acordă un ajutor de 550 de lei;
- pentru între 2.501 și 3.000 de lei venit net, se acordă un ajutor de 390 de lei;
- pentru între 3.001 și 3.500 de lei venit net, se acordă un ajutor de 250 de lei.
Persoanele care exercită nelegal profesia de bonă riscă dosar penal
Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau a unei activități se pedepsește cu închisoare sau cu amendă. Prin urmare, persoanele care exercită profesia de bonă fără drept pot fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă penală.
Practic, singurele variante de lucru pentru bone sunt cele menționate mai sus: contract de muncă al bonei cu o firmă care e atestată pentru atare servicii, iar firma încheie contract de prestări servicii cu familia, ori bona lucrează pe cont propriu, ca PFA, e atestată și încheie ea însăși contractul de servicii cu familia. Orice altă variantă e contrară legii la acest moment.
Modelul contractului de prestări servicii este reglementat de Hotărârea de Guvern nr. 652/2017, ce cuprinde normele de punere în aplicare a Legii bonelor. La acest contract se anexează și un plan de activități, urmând ca activitatea bonei respective să fie monitorizată. Dacă e angajata unei firme, atunci părinții nemulțumiți se vor adresa firmei respective, iar dacă bona are un PFA, atunci părintele va trebui să se înțeleagă cu ea, în baza contractului semnat.
Conform Legii bonelor, o persoană care vrea să exercite această profesie trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
- să fie cetățean român sau străin cu domiciliul/reședința, de regulă, în aceeași localitate cu domiciliul/reședința copilului;
- să fie cetățean străin cu drept de muncă în România și să aibă un titlu oficial de calificare;
- să aibă capacitate deplină de exercițiu;
- să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea profesiei;
- să nu aibă antecedente penale, cu excepția faptelor săvârșite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar.
Apoi, după cum am meționat mai sus, persoanele care se angajează ca bone trebuie să aibă un titlu oficial de calificare. Aici există două variante:
- certificat obținut conform OG nr. 192/2000;
- diplomă/certificat/alt titlu recunoscut ori echivalat în conformitate cu Legea nr. 200/2004.
Nu este obligatoriu ca o bonă să lucreze numai la domiciliul copilului. Ea poate să lucreze și de la ea de acasă. Însă, dacă locuiește cu alte persoane, atunci acelea trebuie să declare pe propria răspundere că nu au avut condamnare penală definitivă, excepție făcând cei care au săvârșit fapte penale din culpă. De asemenea, persoanele care locuiesc cu bona ce are în grijă un copil la ea acasă trebuie să nu sufere de boli cronice care se transmit și să nu fie dependente de anumite substanțe.
După cum scrie în Legea bonelor și normelor sale de aplicare, acestea răspund disciplinar, contravențional, civil și penal. În plus, activitatea prestată de bone se supune controlului inspecției sociale.
ivancarmen66