avocatnet.ro 
Potrivit proiectului de lege care ar urma să modifice Codul muncii, în funcție de timpul de lucru convenit prin contract, angajatorul va putea stabili dacă angajatul respectiv lucrează cu normă întreagă sau part time. Durata zilnică a timpului de lucru va fi agreată atât de angajator, cât și de angajat, la început de lună sau la început de săptămână.
Angajatorul va contoriza zilnic orele petrecute la muncă, în ceea ce se numește banca orelor de muncă, iar media orelor de lucru nu va putea depăși 40 de ore pe săptămână. Activitatea salariatului se va putea desfășura fie de la sediul firmei, fie de la domiciliu, fie dintr-un loc distinct, folosind mijloacele tehnologice de comunicare la distanță.
Potrivit expunerii de motive a proiectului, contextul actual creat de epidemia de coronavirus impune ca legislația muncii să devină mai flexibilă, în special în ceea ce priveşte soluțiile de flexi-muncă.
"Relansarea economiei României poate fi făcută doar în condițiile în care vor fi implementate măsuri reale de adaptare şi flexibilizare a pieței muncii, astfel încât în actualul context dominat de efectele pandemiei, salariații să poată să realizeze un echilibru real între viața familială şi locul de muncă", scrie în expunerea de motive.
Prin urmare, angajatorul ar putea avea mai multe variante în ceea ce privește distribuirea orelor de lucru, astfel: prin stabilirea unui program de lucru comprimat, a muncii în regim de gardă sau de permanență sau prin partajarea locului de muncă.
Programul de lucru comprimat
Angajtorii ar putea comprima orele de lucru ale salariaților, în așa fel încât aceștia să beneficieze de o zi liberă la final de săpămână (săptămâna de lucru comprimată) sau de până la două luni libere într-un an (anul de lucru comprimat).
În cazul săptămânii de lucru comprimate, angajatul și angajatorul vor avea libertate totală în a stabili numărul de ore de lucru dintr-o zi, dar media acestora nu va putea depăşi 40 de ore pe săptămână.
Dacă vorbim de anul de lucru comprimat, salariatul va beneficia de maximum două luni în plus de repaus, însă acestea vor fi neplătite, deci nu vor fi considerate concediu. Prin urmare, salariatul va efectua tot concediul de odihnă anual comprimat într-o singură lună.
Munca în regim de gardă
Acest tip de muncă se va putea face în ture, pe toată durata muncii în regim de gardă salariatul aflându-se la dispoziția angajatorului în orice moment, fie că trebuie să ajungă la sediul firmei, fie că lucrează din altă parte, prin mijloace de comunicare la distanță.
Munca în regim de permanență
Acest tip de muncă presupune că salariatul nu va părăsi perimetrul locului de muncă timp de două sau trei săptămâni, timp în care angajatorul trebuie să îi asigure cazarea și mâncarea. Pentru asta, însă, angajatorul va trebui să facă o cerere scrisă către inspectoratul teritorial de muncă pentru a fi autorizat să țină angajații în regim de permanență. De asemenea, salariații vor beneficia de un spor la salariu (spor de izolare) stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă.
Partajarea la locul de muncă
Asta înseamnă că angajatorul va putea împărți același loc de muncă între mai mulți salariați, în funcție de abilitățile şi competenţele acestora. Astfel, salariații vor lucra numai în anumite ore dintr-o zi sau în anumite zile din săptămână.
Alte aspecte referitoare la munca flexibilă
Din motive economice, tehnologice, structurale, similare sau pe perioada stărilor de urgenţă, alertă şi asediu, angajatorul va putea reduce programul de lucru pe zi sau pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Programul de lucru va putea fi redus cu maximum 50% din norma salariatului cuprinsă în contractul de muncă. Măsurile dispuse de angajator în astfel de situații excepționale nu pot depăși o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice.
De asemenea, proiectul de lege ar putea introduce în Codul muncii noi situații în care să se acorde concediu fără plată. Mai exact, prin acordul părților, concediul fără plată se va acorda timp de maximum trei luni într-un an, pentru una dintre următoarele situații:
- studii;
- interese personale;
- pe perioada vacanţelor şcolare;
- pe perioada suspendării cursurilor școlare;
- pe perioada îngrijirii soţului sau unei rude până la gradul III inclusiv.
În momentul de față, concediul fără plată se acordă numai pentru studii sau pentru interese personale.
Atenție! Proiectul de lege prezentat în acest material nu se aplică momentan. Ca să se aplice, acesta trebuie adoptat de Camera Deputaților, semnat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial.
paul1851 
Pop Izabela