Polițele RCA: Ce fraude pot fi întâlnite în domeniu și care sunt sfaturile specialiștilor pentru a ne feri de ele

Discuția de față pleacă de la un caz de fraudă apărut cu o lună în urmă, în care a fost identificată o poliță falsă de asigurare RCA, încheiată la Astra Asigurări, companie intrată în faliment acum patru ani, și emisă de către un broker de asigurări radiat din 2017.

În acest context, redacția noastră a întrebat specialiștii despre răspândirea acestui fenoment și ce de făcut pentru evitarea unor astfel de situații neplăcute. Astfel, directorul general al BAAR, Sorin Greceanu, ne-a transmis, în cadrul unui interviu, că o fraudă întâlnită în domeniu este falsificarea polițelor RCA, care, în țara noastră, nu reprezintă un fenomen prea răspândit, dar nici inexistent.

Alte fraude întâlnite în domeniul asigurărilor RCA sunt cele întâlnite la încheierea unei astfel de asigurări, atunci când deținătorii de mașini furnizează date incomplete sau chiar false (nu se declară faptul că se face taximetrie cu respectiva mașină, se înmatriculează pe numele unei rude mai în vârstă sau care locuiește în mediul rural etc), pentru a beneficia de o primă de asigurare mai mică.

Pe de altă parte, un alt tip de fraudă poate fi întâlnit atunci când apare o daună la o mașină ce nu are o poliță RCA valabilă. Așa cum apreciază reprezentantul BAAR, destul de des întâlnită în aceste cazuri este încheierea unei asigurări antedatate sau schimbarea datei accidentului, pentru ca mașina ce a provocat daune să fie acoperită de o asigurare obligatorie.

Pentru a ne feri de eventuale fraude cu polițe RCA, Sorin Greceanu ne recomandă ca, înainte de încheierea unei astfel de polițe, să verificăm, pe website-ul Autorității de Supraveghere Financiară sau pe cel al BAAR, ce firme de asigurare sunt autorizate să emită astfel de polițe în țara noastră.

Apoi, potrivit regulilor momentului, toate polițele RCA se raportează către o bază de date centrală la nivel național, gestionată de BAAR și denumită Administrare Istoric Date Asigurări Auto sau, pe scurt, AIDA. În această bază de date se poate verifica, la cel mult cinci zile de la încheiere, orice poliță RCA emisă de către asigurătorii autorizați.

Astfel, dacă avem dubii în ceea ce privește valabilitatea unei polițe RCA, cu un efort minim, respectiv o căutare ce poate fi făcută rapid din fața calculatorului sau de pe telefon, putem evita situații în care să fim nevoiți să plătim daune produse altora cu mașina proprie.

Interviul complet dat redacției noastre de Sorin Greceanu, director general al BAAR

 1. Poate fi considerată falsificarea polițelor RCA o practică uzuală în asigurări? Sau doar un caz punctual? 

Eu apreciez că nu este un fenomen prea răspândit prin proporții, dar din păcate nici nu este doar un caz punctual, izolat. Astfel de situații, cu polițe falsificate de terți, care nu au nicio legătură cu domeniul asigurărilor (cam ca în cazul falsificării de monedă) sau cu documente de asigurare emise de asigurători direct ori prin intermediul distribuitorilor de asigurări, dar falsificate prin alterarea informațiilor cuprinse în acestea, apar din când în când, iar probabilitatea apariției acestor fenomene este ceva mai mare pe perioada unor crize financiare.

 2. Mai știți și alte exemple de polițe false, în afară de cea apărută recent, scrisă în numele Astra Asigurări, asigurător intrat în faliment cu mai mulți ani în urmă, de un broker radiat? 

Trebuie să fac precizarea că BAAR nu este emitent de polițe de asigurări și, de aceea, noi aflăm despre astfel de fraude sau chiar documente alterate, falsificate doar în cazurile mai rare în care au fost produse și daune prin intermediul unor vehicule neasigurate pentru care se prezintă astfel de documente și care ne sunt avizate.

După cum știți BAAR, în calitate de Organism de Plată a Despăgubirilor, este avizat pentru soluționarea unor cazuri de daună ca urmare a faptului că asiguratorul RCA nu recunoaște valabilitatea contractului de asigurare. În aceste cazuri, BAAR procedează la instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire ale persoanelor prejudiciate.

După plata despăgubirilor, BAAR se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate împotriva  persoanei responsabile sau persoanelor responsabile conform legii civile pentru recuperarea acestor despăgubiri, precum și a tuturor cheltuielilor legate de instrumentarea și soluționarea pretențiilor de despăgubire, inclusiv dobânda legală aferentă sumelor cheltuite, potrivit legii.

Verificările privind autenticitatea unui document de asigurare pot fi de multe ori foarte dificile și, în cele mai multe cazuri, aceste verificări pot fi făcute doar de către societatea de asigurări care apare pe acea poliță de asigurare, dacă nu cumva este un fals prea evident sau grosolan. Astfel, societatea de asigurări, dacă se află în posesia documentului respectiv în original pe suport de hârtie, poate verifica și confrunta cu evidențele ei privind seriile documentelor de asigurare tipărite și emise, data și perioadele tipăririi și distribuirii acestora, datele privind vehiculul acoperit prin asigurare, persoana asiguratului, perioada acoperită prin asigurare și nu în ultimul rând doar astfel ar putea verifica elementele de siguranță folosite la tipărirea lor, elemente care ar trebui să fie cunoscute doar de către câteva persoane din compania de asigurare.

În cazul poliței RCA ASTRA, despre care faceți vorbire, acesta este un document fals destul de clar și mult mai ușor de constatat ca fiind unul nevalabil, chiar dacă dispunem doar de o copie a ei. Această poliță, în mod evident, nu este valabilă, deși nu știm dacă documentul respectiv este unul fals, realizat de o persoană fără nicio legătură cu asigurările sau este un document vechi aparținând acelui asigurător de ani buni în faliment, dar emis de către o entitate, fost broker, care la data emiterii nici nu mai avea autorizare pentru acest tip de activitate.

 3. Mai sunt și alte fraude des întâlnite în asigurări? 

În cele ce urmează o să ne referim doar la asigurările RCA. În acest domeniu sunt și alte tipuri de fraude mai des întâlnite decât falsificarea de polițe pe tot parcursul desfășurării acestei activități, adică de la subscriere/încheiere până la cea de instrumentare și plată a despăgubirilor.

Dintre acestea menționăm doar câteva dintre fraudele mai larg răspândite în legătură cu emiterea polițelor RCA, cum sunt:

a. La  subscriere, de exemplu: deținătorii de vehicule dau declarații inexacte, incomplete sau eronate privind riscurile înainte de încheierea asigurărilor pentru a beneficia de o primă mai mică decât cea corespunzătoare riscului real, și anume:

(i) se face distribuție sau taximetrie cu mașina, dar nu se declară că s-ar desfășura o astfel de activitate cu mașina respectivă;

(ii) se înmatriculează mașina pe numele unei rude cu vârstă mai înaintată și care locuiește în provincie sau chiar în zonă rurală, acolo unde frecvența daunelor, riscul de producere a daunelor este mai mic decât la oraș și, implicit, prima de asigurare va fi mai mica decât în orașul în care, de fapt, fiul, nepotul etc., persoana care deține și utilizează acel vehicul, îl folosește preponderent;

(iii) sunt utilizate la emiterea poliței caracteristici tehnice ale vehiculului pentru care se încheie asigurarea (de exemplu, autoturism în loc de automobil mixt), care fac din nou ca prima să fie mai redusă față de cea corectă.

b. La daună: Alt tip de fraudă destul de răspândit este acela de a circula cu vehicule neasigurate și de a încheia o asigurare RCA antedatată abia după producerea unei daune sau schimbarea datei accidentului abia după ce intră o nouă poliță în vigoare.

Mai există și destul de multe alte tipuri sau tentative de fraude în legătură cu asigurările RCA dar care nu sunt legate de emiterea polițelor, ci mai degrabă de zona producerii, avizării, constatării și evaluării prejudiciilor la care însă nu ne vom referi acum ci poate cu altă ocazie.

 4. Ce ar trebui să știe clienții firmelor de asigurare pentru a nu fi înșelați? 

În domeniul încheierii asigurărilor obligatorii RCA consider că sunt destul de multe și foarte bune instrumente și posibilități de informare pentru persoanele care doresc să evite riscul de a fi înșelați.

În primul rând, fiind vorba de o asigurare obligatorie, care începând cu anul 2017 este reglementată prin lege, Legea nr.132/2017, și prin norme date de ASF în aplicarea legii (Norma ASF nr.20/2017) persoanele interesate pot afla destul de facil care sunt condițiile în care se pot emite asigurările RCA, care sunt societățile autorizate să încheie această asigurare, care sunt riscurile asigurate și excluderile din acoperire, care sunt limitele de răspundere ale asigurătorilor per eveniment și per tip de prejudiciu.

Persoanele interesate să achiziționeze asigurări RCA pot să afle de pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară sau de pe site-ul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România - BAAR care sunt societățile de asigurări autorizate să practice asigurări obligatorii RCA pe teritoriul României.

Toate asigurările RCA încheiate trebuie raportate către o bază de date centrală la nivel național, denumită AIDA.  Aceasta este administrată de BAAR și conține date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României de către asigurătorii RCA autorizați. Astfel, începând cu maximum cinci zile după data încheierii unei polițe RCA, datele acesteia ar trebui să se regăsească în baza de date AIDA. Acest lucru poate fi verificat prin site-ul www.aida.info.ro.

Informațiile afișate de această pagină de net corespund datelor introduse de asiguratorii RCA în baza de date. Astfel în cazul în care polița RCA căutată/verificată nu apare deloc sau se observă neconcordanțe între informațiile afișate și cele existente în documentele pe care le deține persoana interesată, aceasta se poate adresa asigurătorului emitent pentru verificări suplimentare, folosind datele de contact disponibile tot pe site-ul AIDA la următorul link https://www.aida.info.ro/contact-asiguratori .

Prin urmare, consultând baza de date AIDA poate fi evitată relativ ușor situația mult mai periculoasă și costisitoare de a constata abia când este prea târziu, adică abia după ce s-a produs o daună, că polița noastră RCA nu este valabilă și că suntem obligați să plătim sume cu mult mai mari prin suportarea din propriul patrimoniu a tuturor prejudiciilor de care răspundem față de terțele persoane păgubite.

De aceea, apreciem că astfel de verificări, chiar dacă ne vor răpi câteva minute, merită cu prisosință a fi făcute din timp pentru a evita riscul de a plăti din propriul patrimoniu/buzunar daunele produse unor terți.

În opinia noastră, în cazul în care o persoană constată că a fost victima unei fraude, aceasta ar trebui să facă demersuri pentru sesizarea autorităților competente (organele de poliție/parchete) pentru identificarea și sancționarea persoanelor implicate în acea fraudă.