Exceptie admisa de Curtea Constitutionala

Decizie nr. 345/2006, din 18/04/2006, referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 415 din 15/05/2006

Actul a intrat in vigoare la data de 15 mai 2006

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Marinela Minca - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluþionarea excepþiei de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepþie ridicatã de Irina Coliban, procuror ºef al Serviciului Teritorial Braºov din cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism în Dosarul nr. 2.307/2005 al Tribunalului Braºov - Secþia penalã.

La apelul nominal lipsesc pãrþile, faþã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepþiei de neconstituþionalitate ca inadmisibilã, deoarece critica autorului excepþiei nu vizeazã conþinutul reglementãrii, ci redactarea elipticã a acesteia.

C U R T E A,

având în vedere actele ºi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 2006, pronunþatã în Dosarul nr. 2.307/2005, Tribunalul Braºov - Secþia penalã a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepþie ridicatã de Irina Coliban în dosarul de mai sus având ca obiect soluþionarea unei plângeri formulate de procurorii din subordine împotriva unor ordonanþe de infirmare a soluþiilor de netrimitere în judecatã.

În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate autorul acesteia susþine cã dispoziþiile legale criticate instituie posibilitatea procurorului sã conteste la instanþa de judecatã mãsura infirmãrii, fãrã a stabili care este procedura de judecatã într-o asemenea situaþie. De aceea, lipsa oricãror reguli de procedurã referitoare la calitatea pãrþilor, la judecatã ºi la cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunþate pe baza dispoziþiilor legale care formeazã obiectul excepþiei, încalcã liberul acces la justiþie chiar dacã priveºte procurori în calitate de reprezentanþi ai Ministerului Public ºi actele emise de aceºtia în funcþiile de execuþie sau de conducere pe care le deþin ºi nu ca persoane private.

Tribunalul Braºov - Secþia penalã opineazã cã excepþia de neconstituþionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziþiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constituþie, ci, dimpotrivã, dau expresie acestora permiþând tuturor persoanelor, indiferent de calitatea lor - simpli cetãþeni (justiþiabili) sau procurori ºi judecãtori (în speþã) -, sã se adreseze justiþiei pentru apãrarea drepturilor ºi intereselor lor legitime.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului ºi Avocatului Poporului, pentru a-ºi exprima punctele de vedere asupra excepþiei de neconstituþionalitate.

Avocatul Poporului considerã cã excepþia de neconstituþionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziþiile legale criticate nu îngrãdesc liberul acces la justiþie, ci, dimpotrivã, asigurã realizarea acestui drept în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea fundamentalã. Totodatã, principiul liberului acces la justiþie presupune posibilitatea neîngrãditã a celor interesaþi de a utiliza "aceste proceduri în formele ºi în modalitãþile instituite de lege".
Celelalte dispoziþii constituþionale invocate în susþinerea excepþiei nu au incidenþã în cauzã.

Preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepþiei de neconstituþionalitate ridicate.

C U R T E A,

examinând Încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziþiile legale criticate, raportate la prevederile Constituþiei, precum ºi Legea nr. 47/1992, reþine urmãtoarele:

Curtea Constituþionalã constatã cã a fost legal sesizatã ºi este competentã, potrivit dispoziþiilor art. 146 lit. d) din Constituþie, ale art. 1 alin. (2) ºi ale art. 2, 3, 10 ºi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluþioneze excepþia de neconstituþionalitate.

Obiectul excepþiei de neconstituþionalitate îl constituie dispoziþiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu urmãtorul conþinut: "Soluþiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura infirmãrii este supusã controlului instanþei competente sã judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluþia."

Autorul excepþiei de neconstituþionalitate susþine cã prin dispoziþiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituþionale ale art. 21 privind accesul liber la justiþie, cu trimitere la Decizia Plenului Curþii Constituþionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiþie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãþilor ºi intereselor lor legitime ºi ale art. 126 alin. (2) potrivit cãrora "Competenþa instanþelor judecãtoreºti ºi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".

Examinând excepþia de neconstituþionalitate, Curtea constatã cã dispoziþiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã sunt neconstituþionale, în sensul celor ce se vor arãta în continuare.

Potrivit art. 132 alin. (1) din Constituþia României, "procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic".
Dintre aceste trei principii pe care se întemeiazã activitatea procurorilor, principiul imparþialitãþii, aplicabil ºi judecãtorilor prin natura activitãþii de jurisdicþie exercitate de aceºtia, decurge din apartenenþa procurorilor la autoritatea judecãtoreascã ºi din rolul Ministerului Public, stabilit prin art. 131 alin. (1) din Constituþie, de a reprezenta, în activitatea judiciarã, interesele generale ale societãþii, ºi nu exclusiv interesele anumitor persoane sau categorii de persoane - statul, autoritãþile publice, persoanele fizice, alte persoane.

Principiul legalitãþii este, în sensul atribuit de Legea fundamentalã, specific activitãþii procurorilor, care, în virtutea acestuia, au obligaþia ca în exercitarea atribuþiilor prevãzute de lege sã urmeze în mod obligatoriu dispoziþiile legii, fãrã posibilitatea de a acþiona întemeindu-se pe criterii de oportunitate, fie în adoptarea unor mãsuri, fie în alegerea procedurilor. Astfel, acþionând pe baza principiului legalitãþii, procurorul nu poate refuza începerea urmãririi penale sau punerea în miºcare a acþiunii penale în alte cazuri decât cele prevãzute de lege ºi nici nu are dreptul sã solicite instanþei de judecatã achitarea unui inculpat vinovat de comiterea unei infracþiuni, pe motiv cã interese politice, economice, sociale sau de altã naturã fac inoportunã condamnarea acestuia.
Ca o garanþie a respectãrii de cãtre procurori a acestor principii în activitatea lor, Constituþia a consacrat ºi principiul unitãþii de acþiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic.

Prin aplicarea principiului controlului ierarhic, se asigurã îndeplinirea de cãtre toþi procurorii din sistemul Ministerului Public a funcþiei lor de reprezentare a intereselor întregii societãþi, altfel spus, exercitarea atribuþiilor de autoritate publicã de cãtre acesta, fãrã discriminare ºi fãrã pãrtinire. În virtutea acestui principiu, Ministerul Public este conceput ca un sistem piramidal, în care mãsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferã substanþialitate principiului exercitãrii ierarhice a controlului în cadrul acestei autoritãþi publice.

Curtea Constituþionalã constatã cã prevederea cuprinsã în art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã prin care se instituie controlul judecãtoresc asupra mãsurii de infirmare a soluþiei adoptate de procuror, la cererea procurorului care a adoptat soluþia infirmatã, contravine în mod evident principiului controlului ierarhic consacrat prin art. 132 alin. (1) din Constituþie. Contravenind textului constituþional menþionat, dispoziþia analizatã nu se justificã prin nici o altã normã din Legea fundamentalã sau din actele normative internaþionale privind apãrarea drepturilor omului, la care România este parte.
Prin instituirea controlului judiciar prevãzut de textul de lege citat se desfiinþeazã, în fapt, controlul ierarhic prevãzut de Constituþie ºi se transferã atribuþia de control în sarcina instanþelor judecãtoreºti, în afara competenþei fireºti a acestora - prevãzutã în art. 6 alin. (1) din Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale ºi în legile interne - de a soluþiona cererile persoanelor fizice în cazurile de încãlcare a drepturilor subiective ºi a intereselor legitime ale acestora.

În acest sens, Curtea Constituþionalã constatã cã, atacând în justiþie mãsura de infirmare de cãtre procurorul ierarhic superior a soluþiei adoptate într-o cauzã, procurorul autor al soluþiei infirmate nu îºi apãrã un drept subiectiv propriu, pentru cã el nu este parte în cauza pe care o soluþioneazã, ci autoritate competentã sã instrumenteze ºi sã soluþioneze cauza.

Menþinerea controlului ierarhic în limitele care rezultã din textul Constituþiei, adicã în cadrul ierarhiei Ministerului Public, nu ºtirbeºte cu nimic drepturile subiective ale pãrþilor din cauza instrumentatã de autorul soluþiei infirmate de procurorul ierarhic superior, în condiþiile în care legea le permite persoanelor interesate sã atace direct în justiþie orice act ºi orice mãsurã adoptate de procuror.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) ºi al art. 147 alin. (4) din Constituþie, precum ºi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) ºi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


CURTEA CONSTITUÞIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Admite excepþia de neconstituþionalitate ridicatã de Irina Coliban în Dosarul nr. 2.307/2005 al Tribunalului Braºov - Secþia penalã ºi constatã cã dispoziþia cuprinsã în fraza a doua a art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, prin care se prevede cã "Mãsura infirmãrii este supusã controlului instanþei competente sã judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluþia", este neconstituþionalã.

Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului ºi Guvernului.

Definitivã ºi general obligatorie.

Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 18 aprilie 2006.