„Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.” Această prevedere a fost introdusă, din 17 august, prin Legea nr. 174/2020.
Practic, articolul de mai sus obligă Guvernul, atunci când stabilește, anual, salariul minim brut, să își fundamenteze decizia, în principal, pe valoarea coșului minim de consum - care, la rândul său, va fi stabilit anual de către Institutul Național de Statistică (mai multe despre elementele coșului minim de consum am arătat aici).
Însă acest lucru nu arată, cu exactitate, cum va contribui coșul minim de consum la stabilirea salariului minim, în special ținând cont de existența unor termeni precum „în principal”, ce permite și luarea în considerare a altor elemente ce ar putea fi relevante pentru stabilirea salariului minim.
Problema neclarității este exacerbată și de faptul că (din ce știm) singura norma obligatorie de care trebuie să țină cont Guvernul, atunci când stabilește salariul minim obligatoriu, e cea din Codul muncii care prevede doar că Executivul stabilește salariul minim brut „după consultarea sindicatelor și a patronatelor” (după formulare, de aici rezultă că este obligatorie doar consultarea; decizia finală este luată tot de Guvern).
Probabil că motivul pentru care nu există o metodologie clară și detaliată pentru stabilirea salariului minim este fix natura pur economică a unei astfel de activități (de stabilire a salariului minim), astfel încât i se lasă o marjă largă de apreciere Guvernului atunci când determină cuantumul salariului minim.
Ținând cont de importanța acestuia și de faptul că el poate avea un impact puternic asupra economiei, asupra perspectivelor de angajare (în special în rândul persoanelor tinere și la început de carieră) și, eventual, chiar și asupra migrației, e de înțeles de ce Executivului i se lasă o marjă de apreciere largă, în acest domeniu. Mai ales că salariul minim ar putea avea legătură și cu strategii de țară.
În plus, stabilirea salariului minim ține de interesele fundamentale ale unui stat, după cum se poate vedea și din (ne)posibilitatea (deocamdată neconcretizată în ceva palpabil) de a se stabili un salariu minim în cadrul Uniunii Europene.
Însă chiar și așa, Guvernul nu pare să fi publicat în vreun loc (din ce știm) vreo metodologie - măcar orientativă și cu caracter de recomandare - pentru stabilirea salariului minim. Ținând cont de importanța acestui venit, pare de neînțeles de ce există o asemenea lipsă de transparență în acest context (marja de apreciere nu ar trebui echivalată cu o libertate de netransparență).
În același timp, trebuie precizat și faptul că România este parte la un tratat al Organizației Mondiale a Muncii (Convenția nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, în special în ce privește tările în curs de dezvoltare; ratificat de România, pe plan internațional, în 1975; tratatele ratificate de România, pe plan intern, au aplicabilitate directă în sistemul de drept intern, potrivit Constituției).
Această Convenție prevede o metodologie un pic mai detaliată pentru stabilirea salariului minim, ținându-se cont, conform Tratatului, de următoarele aspecte de ordin social:
- nevoile lucrătorilor și ale familiei lor, față de nivelul general al salariilor în țară;
- costul vieții;
- prestațiile de securitate socială și
- nivelele de trai ale altor grupuri sociale.
De asemenea, este precizat și faptul că se poate ține cont de următoarele aspecte economice:
- factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice;
- productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.
Nu este, însă, deloc clar dacă Guvernul ține cont de această metodologie la stabilirea salariului minim. Ce va fi clar, de acum înainte, e că principalul criteriu de care se va ține cont pentru stabilirea venitului minim al angajaților, din 2021, va fi coșul minim, după cum stabilește Legea nr. 174/2020.
Bineînțeles, atunci când vor exista contra-argumente de ordin economic pertinente, se va putea ține cont și de ele, însă formularea Legii nr. 174/2020 sugerează destul de clar că orice derogare de la coșul minim ar trebui să fie justificată de niște cerințe concrete și obiective, poate chiar necesare pentru atingerea stabilității economice și proporționale cu interesele garantate prin coșul minim (altcumva, nu ar mai putea fi vorba de „principalul” criteriu de stabilire a salariului minim).
Comentarii articol (10)
Imi dau lacrimile de fericire, dar nu stiu care guverne au indus inflatia pentru a le da la picioare celor bogati. Aveti exemple? Teoretic aveti dreptate, in practica nu s-a intamplat niciodata. Si nici nu se va intampla. Banii au fost si vor fi totul in ecuatia vietii.
Se numeste DEVALORIZARE prin inflatie. Adica ce face orice guvern in orice tara: asa isi plateste DATORIILE catre poporul cotizant. Partea importanta a inflatiei este ca erodeaza TOT, adica inclusiv diferentele de venituri.
Ex: un fost parlamentar (4 ani de frecat menta) si pensie de 10,000 RON, poate cumpara azi 1,000 KG cartofi (zic si eu asa). Ia tage-i o inflatie de 100 de ori la produse (cartofi) si va mai cumpara doar 10 KG, adica omeneste (sa nu faca burta mare). Cat priveste pastea inferiara a scavului modern (munca pe bani), aici/acum intervine PROTECTIA SOCIALA, sa nu moara de foame truditorul.
Deci intai ii dai la cap (prin inflatie) aluia nesimtit, ce se crede intangibil, si doar apoi maresti protectia veniturilor mici. Metode exista, "alesiii" neamului doar sa vrea.
Sistemul CAPITALIST din RO nu se va rusina, ci dinpotriva, cu nerusinare va pleca in tari mai ieftine. Ceea ce e foarte bine! Munca sa fie scumpa, pentru ca e calificata, nu sa se faca afaceri in RO ca-s ieftini sclavii,
Daca vorbim de pomana, ajutor umanitar/social etc e altceva. Acum vorbim de salarii, plata pentru munca, nu abuzul capitalist ce unge buzunarele alesilor.
BEN46 - U.E. nu doreste sa ne scape de la nimic. E mai bine cand ai sclavi la indemana si resurse de luat cu japca. A *impune* un salariu minim inseamna a forta preturile si inflatia si ne intoarcem de unde am plecat. Adica cu acel salariu minim impus vei avea acelasi nivel de trai cu salariul minim de acum.
Pricepusi talica acum cum apropiind salariile min/max se apropie taxele, deci si nivelul de viata?? adica sa "suferim" toti la fel in perioda de criza, pe care nu noi am creat-o?
Acum, ma exprim in suc propriu: Inainte era RPR (republica POPULARA Romana), apoi RSR (.. SOCIALISTA..) acum e doar RO ( adica CAPITALISTA). Deci nu se mai doreste ceva popular/social, nuu, acum e goana dupa bani/capital a capitalistului in exploatarea plebei (sclavul modern), asa cum au invatat de la USA.
USA=americanii aiai care i-au exterminat pe indieni (ei ffind cow-boy = vacari!) sa le ia pamantul si bogatiile. Apoi s-au facut jandarmul international ca sa ia resursele si de la altii (petrol din midle-est etc). Deci astia ne-au aratat cum se ia cu japca, cum se exploateaza SCAVII (initial negrii, apoi mexicani bronzatii, apoi albii). Adica ei au INVENTAT societatea capitalista. Si RO vine taris-grabis, e drept cam tarziu, sa infulece la masa capitalistilor. Daa, caci vedem ce bine le merge acum tarilor vestice cu capitalism in putrefactie, ce nu poate sustine pensii, sistem medical, etc. Banii pentru protejarea climei se duc la inarmare.
Azi mai toti aplauda capitalismul (exceptie Rusia, China) si implicit DEMOCRATIA. Daa, ca cica nu se poate una fara alta, Oare?
De asta discutam de salariu minim, caci nu putem sa discutam de UBI (universal basic INCOME). Adica capitalismul conduce la o societate mai buna, cu belsug (altfel de ce dracului am alege capitalismul?). Si din belsug poti avea grija si de cei mai napastuiti (infirmi, bolnavi, prosti) sau puturosi (ca doar nu-i omori), Iar cine vrea mai mult decat subzistenta trebuie sa MUNCEASCA (salariul minim) in folosul societatii/umanitatii.
Cand cineva e competent nu munceste pe salariul minim.
Deci bataia pentru salariul minim este o recunoastere a faptului ca CAPITALISMUL este salbatic/exploatator, si trebuie tinut in frau de societate (ha ha, daca mai poate).
Adica peticim un sistem ratat.