Mecanismul din OUG nr. 132/2020 presupune că angajatorul poate să reducă timpul de lucru al angajaților cu cel mult 50% din cât scrie în contractul individual, prin excepție de la ce prevede art. 112(1) din Codul muncii. Mai exact, poate reduce timpul de muncă de opt ore prevăzut de Cod pentru normă întreagă la patru ore (dar poate să reducă și cu mai puțin), respectiv poate să reducă timpul de muncă de 40 de ore pe săptămână la 20 de ore.
Notă: ANOFM a clarificat că norma întreagă se modifică în Revisal și devine normă parțială. Mai multe despre înregistrarea Kurzarbeit în Revisal, aici (actualizare 14.10.2020).
Miza acestui mecanism este ca, pe perioada reducerii timpului de lucru, salariații afectați de măsură să beneficieze "de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat".
La întrebarea adresată în mod direct ministerului de către redacția noastră - se modifică sau nu salariul în Revisal - MMPS ne-a spus că angajatorul are obligația de a transmite în registru modificările elementelor contractuale (timp de lucru și salariu) oricare ar fi situația, adică fie ca urmare a încheierii unui act adițional în condițiile Codului muncii, fie ca urmare a unei decizii unilaterale a angajatorului în condițiile OUG 132/2020 (adică aplicarea Kurzarbeit):
"Angajatorul are obligația de a transmite în ReGes modificările elementelor contractului individual de muncă privind timpul de muncă și salariul, indiferent de actul normativ în baza căruia intervine modificarea, respectiv, dacă modificările s-au produs ca urmare a încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ca urmare a deciziei unilaterale a angajatorului, în condițiile O.U.G. nr. 132/2020.
Registrul general de evidență a salariaților nu are în structura sa un câmp special destinat înregistrării documentului în baza căruia se produce modificarea contractului de muncă (act adițional sau decizie), acesta regăsindu-se la dosarul de personal al salariatului respectiv.
Prin urmare, în structura actuală a ReGes angajatorii pot transmite modificările
contractului individual de muncă privind durata timpului de muncă și cuantumul salariului, fără modificarea aplicației punctual, prin referire la O.U.G. nr. 132/2020, în condițiile prevazute de H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților".
Cum alege o firmă să aplice Kurzarbeit este însă o chestiune ce ține de bucătăria internă a firmei, așa cum puncta, de exemplu, într-un webinar organizat de avocatnet.ro pe tema acestor măsuri recente, Dan Năstase consilier juridic specializat în dreptul muncii. Ordonanța impune doar ca această reducere a timpului de muncă să se facă pentru o perioadă de cel puțin cinci zile lucrătoare consecutive și angajatorul să stabilească programul de lucru pentru întreaga lună.
Părerile în practică cu privire la modificarea sau nu a salariului sunt destul de împărțite și sunt specialiști care contestă că ar trebui modificat salariul. Chiar și printre cei care susțin că din ordonanță se înțelege limpede că trebuie modificat în Revisal survine întrebarea: ce îl mai determină pe angajator, dacă e de rea-credință, să revină la salariul anterior aplicării Kurzarbeit?
Într-o discuție recentă pe aplicarea acestui mecanism, de pildă, expertul în legislația muncii, Corneliu Bențe spune că interpretarea ordonanței în cheia diminuării salariului este greșită pentru că OUG 132 nu prevede nicăieri vreun indiciu în acest sens. Însăși exprimarea din art. 1(4) din OUG 132 se referă destul de clar, spune acesta, la procentul de 75% din diferența dintre salariul din contract și salariul aferent orelor de muncă ca urmare a reducerii programului. Angajatorii plătesc integral și cer acea indemnizație apoi de la stat. Or, spune acesta, dacă s-ar modifica salariul, firma nu ar mai avea ce să ceară de la stat, de fapt, pentru că indemnizația, în urma calculelor pe ordonanță, ar fi zero.