UPDATE: Noile legi ale justiției intră în vigoare pe 16 decembrie

Noua lege pentru statutul magistraților

Legea nr. 303/2022 a fost publicată pe 16 noiembrie în Monitorul Oficial și, începând cu 16 decembrie, înlocuiește Legea nr. 303/2004. 

Dintre noutăți amintim, de pildă, că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de acum de trei ani. S-a mai stabilit, totodată, că între data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc o indemnizație lunară egală cu indemnizația auditorilor de justiție din ultimul an de formare, având același regim juridic cu aceasta.

O altă schimbare e că durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari este de un an acum, iar nu de doi. Totodată, s-a redus lista de cereri, litigii și acțiuni pe care le pot judeca stagiarii. 

Avem însă o normă tranzitorie: durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anii 2022-2024 este de 2 ani.

La promovarea judecătorilor și procurorilor avem o mică diferență față de vechea lege în cazul de promovare pentru gradul de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta - vor fi necesari 9 ani de vechime, nu zece.

La răspunderea disciplinară a magistraților, nu mai sunt considerate abateri: nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii și nici manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

O nouă lege pentru organizarea judiciară

Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară urmează să intre în vigoare pe 16 decembrie și va înlocui atunci actuala lege (Legea 304/2004).

Apare acum menționat în Legea 304 dosarul electronic. Regula rămâne că dosarele se întocmesc şi se arhivează în format hârtie, dar, la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei. Conform dispozițiilor tranzitorii, aspectele din Legea 304 privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Totodată, noua lege va introduce posibilitatea ca hotărârile judecătorești să poată fi semnate și electronic. 

Noua Lege CSM

Legea nr. 305/2022 intră în vigoare pe 16 decembrie, ocazie cu care Legea 317/2004 va fi abrogată. Cele mai multe dintre prevederile vechii legi sunt preluate însă în Legea 305. O noutate e că vor putea fi aleşi ca membri ai CSM reprezentanţi ai societăţii civile care sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior - adică o creștere cu trei ani a vechimii necesare în prezent.

O altă noutate e aceea că în caz de imposibilitate obiectivă de participare a unor membri la ședințele Plenului sau ale secțiilor CSM, ședințele pot fi ținute în sistem de videoconferință, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică și prin videoconferință, cu respectarea caracterului secret al votului.

Ce spunea ministrul justiției în ședința de Guvern prin care au fost adoptate proiectele de lege care, cu modificări minore aduse în Parlament, au devenit cele trei legi de mai sus:

„Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate din discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societatea civilă, și anume, în primul rând, independența Justiției, independența judecătorilor și a procurorilor în cadrul competențelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.

Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror, ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăreia dintre aceste profesii (...)

Apoi, aș exemplifica faptul că, dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în Magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. Există o singură excepție, cu privire la magistrații pensionați, care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci, o excepție foarte limitată. Regula va fi intrarea magistratură cu examen și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care, în ultimii ani, au avut un efect, după părerea noastră, a Ministerului Justiției, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calității actului de Justiție.

Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecția Judiciară și am întărit rolul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procuror de rang înalt, în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Ministerul Justiției în acest scop (...) aș vrea să afirm cu textele în față, pe masă, că în niciun articol din aceste trei legi, niciun alineat, nicio interpretare, nicio nuanță nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit art. 147, alin. 4 din Constituția României. Deciziile Curții Constituționale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor. Deci, repet – nicio atingere nu s-a adus acestui articol. Toate deciziile Curții Constituționale sunt și rămân obligatorii așa cum le stabilește Constituția, după cum spuneam. Există un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, iar orice judecător, ca şi procuror, este ținut de respectarea acestui principiu. Există texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a prevederilor obligatorii ale legilor, a altor izvoare de drept obligatorii. Aș cita aici cu precizie art.272, alin. 1, lit. s, care, în coroborare cu art. 273, care trimite precis la jurisprudența în materie, stabilește obligații clare pentru magistrați”.

Când au fost respuse în dezbatere cele trei proiecte, asociațiile de magistrați din România au formulat diverse observații pe seama acestora. De pildă, Forumul Judecătorilor din România susținea, în iunie, că cele trei proiecte au păstrat multe din modificările aduse legilor justiției în anul 2018, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora, iar expunerile de motive nu oferă nicio justificare pentru asta. De asemenea, mai spun judecătorii, nici pentru omisiunile, nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică intenția legiuitorului ori dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar.

Cu toate acestea, în ședința de Guvern în care au primit undă verde cele trei proiecte s-a subliniat de către ministrul justiției că dialog și dezbatere chiar a existat. „Ce am încercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost să ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română. Nu aș vrea să etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor în privința diferitelor instituții, dar noi am considerat că ideal este să ajungem într-un punct de echilibru, pentru că ceea ce ne dorim prin aceste proiecte este să reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratură, să închidem falii care au existat în ultimii ani, uneori acut, în dezbaterea din cadrul CSM și din magistratură sau dintre magistratură și societate, în special legat de răspunderea magistraților, dar nu numai, şi să construim pe această bază”, a declarat atunci Cătălin Predoiu.