De pe 3 octombrie, de când intră în vigoare Legea nr. 213/2020, în Codul muncii va intra o prevedere nouă ce vizează modul în care un angajator își poate organiza activitatea de resurse umane și salarizare. Concret:
"Articolul 341
(1) Fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare.
(2) Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii".
Articolul a creat deja numeroase discuții în rândul celor care se ocupă la acest moment de salarizare. Mulți contabili își pun problema, mai exact, dacă legea nouă îi condiționează în vreun fel să se specializeze, dacă "le pune bețe în roate" cu privire la activitatea desfășurată pentru anumite firme, dacă e nevoie să se califice ca expert în legislația muncii ș.a.m.d..
Articolul le expune firmelor, practic, trei variante de lucru, dintre care primele două presupun organizarea la nivel intern, iar a a treia presupune apelarea la serviciilor unor terți care să se ocupe de salarizare și resurse umane. În practică, lucrurile oricum se întâmplă deja în acest fel: de la caz la caz, în funcție de dimensiunea firmelor, de obiectul de activitate etc., salarizarea ori se face de către cineva angajat în firmă, ori de o persoană/firmă terță.
A treia variantă presupune, în viziunea din Legea nr. 213/2020, contractarea unor terți care sunt specializați pe resurse umane și salarizare. Doar că aceeași prevedere spune că acele servicii externe trebuie coordonate de un expert în legislația muncii.
Util: Standardul ocupațional al expertului în legislația muncii.
Potrivit OG nr. 65/1994, contabilul autorizat poate să efectueze activități de evidență electronică a personalului și de salarizare, iar expertul contabil poate să se ocupe de activități de evidență electronică a personalului, de salarizare, de organizare administrativă și informatică. Practic, aspectele ce țin de salarizare pot fi ținute de contabilii autorizați și de experții contabili pentru că această ordonanță le permite acest lucru, iar noua lege nu abrogă și nu modifică în niciun fel aceste atribuții. Prin urmare, aceștia se pot ocupa în continuare de aceste activități.
Întrebările se pun însă în legătură cu necesitatea ca aceste firme care asigură serviciile externe să angajeze experți în legislația muncii.
Notă: Redacția noastră a adresat deja Inspecției Muncii și Ministerului Muncii o serie de întrebări despre cum se vor raporta, în practică, la aceste noutăți. De îndată ce vom aveam niște clarificări, vom reveni cu acestea.