avocatnet.ro 
Curtea Constituțională a României (CCR), prin Decizia nr. 587/2020, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național este neconstituțional, în ansamblul său.
Fiind neconstituțional în ansamblul său, acesta a fost retrimis la Senat pentru reexaminare și punere în acord cu decizia CCR. În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale - o prevede art. 18 alin.(3) din Legea nr. 47/1998.
Analizând motivele care au stat la baza Deciziei CCR se poate observa că nu ierarhizarea în sine este neconstituțională, ci nerespectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Curtea a apreciat că dispozițiile legii analizate prevăd măsuri cu implicații asupra bugetului de stat, iar solicitarea informării Guvernului este obligatorie. Deși această obligație a fost îndeplinită, cel puțin în ceea ce privește transmiterea documentelor, totuși, a fost omisă o altă prevedere legală. Această prevedere indica explicit și limitativ că relația dintre autoritățile menționate se realizează prin intermediul președinților Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor parlamentare.
În cazul Legii privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național, adresa înaintată secretarului general al Guvernului fiind semnată, contrar prevederilor constituționale și dispozițiilor Regulamentului Senatului, de către secretarul general al Senatului și nu de către președintele acestei Camere.
Așa cum a statuat CCR prin Decizia nr. 331/2019 (paragraful 46), condiția impusă de norma constituțională reprezintă o cerință de validitate a actului prin care se solicită informarea, astfel că neîndeplinirea ei afectează însăși existența actului.
O altă problemă de constituționalitate a reprezentat-o neindicarea sursei de finanțare, iar din momentul în care Curtea Constituțională a stabilit că există implicații asupra bugetului de stat, această condiție devine obligatorie.
Totodată, Curtea Constituțională a reținut că stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art.138 alin. (5) din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică.
Conform acestor precizări se poate concluziona că insuficiența resurselor de finanțare nu poate constitui un motiv pentru invocarea unei excepții privind neconstituționalitatea unui act normativ, importantă fiind indicarea sursei de finanțare. În privința indicării sursei de finanțare, CCR clarifică și procedura necesară și amintește că „În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte fișa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr. 500/2002”. Această fișă financiară nu trebuie întocmită de către inițiatori, ci la solicitarea acestora, Guvernul are obligația să o transmită în termen de 45 de zile. Pentru a continua procedura constituțională de legiferare este suficientă dovada faptului că a fost solicitată fișa financiară, chiar dacă ea nu a fost transmisă în cele 45 de zile prevăzute.
Un alt element care a condus către neconstituționalitatea legii a fost expunerea de motive (instrument de motivare și prezentare a actului normativ) în care inițiatorii reglementării au apreciat că legea nu are impact asupra bugetului general consolidat, astfel că nu s-au întreprins demersuri în acest sens.
În aceste condiții și în situația în care aspectele neconstituționale vor fi corectate în cadrul procesului legislativ, proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național poate fi adoptat în viitor.
Bine de știut: Când au dispărut coeficienții de salarizare pentru toată țara și de ce
BALOSINRODICA
Comentarii articol (0)