Guvernul poate ajuta mediul privat și prin digitalizare sau investiții publice, nu doar cu bani pentru supraviețuirea afacerilor

Digitalizarea relațiilor dintre companii și stat este unul dintre marile ajutoare indirecte pe care Guvernul le poate pune la dispoziția mediului de afaceri.

În afară de asigurarea unor platforme care să permită primirea de documente de la firme (aici.gov.ro fiind principalul exemplu) și acceptarea lor inclusiv pe e-mail, autoritățile ar trebui să pună în mișcare și alte proiecte majore așteptate de ani de zile.

Un bun exemplu în acest sens este reprezentat de înlocuirea tuturor caselor de marcat vechi (cele cu jurnal tipărit) și conectarea la sistemul de monitorizare al Fiscului a noilor aparate (cele cu jurnal electronic). Ambele procese sunt actualmente în derulare, dar fără să știm cu certitudine dacă se vor finaliza la termen. Alt exemplu ține de apariția sistemului SAF-T, tot în relația cu Fiscul - un proiect în pregătire momentan.

Ambele chestiuni, odată finalizate, vor aduce beneficii atât pentru autorități, pentru că se vor putea identifica rapid domeniile problematice și controalele vor putea fi concentrate acolo, cât și pentru contribuabili, pentru că bunii platnici vor fi deranjați mai rar cu verificări.

„Ajutorul poate să vină și din alte zone, pentru că gradul crescut de digitalizare al interacțiunilor în interiorul companiilor, dar și pe relația cu autoritățile, clienții și furnizorii, face necesară o mai mare debirocratizare, digitalizarea interacțiunilor, ușurarea interacțiunii cu autoritățile. Aceasta este o altă mare zonă în care contribuabilii își doresc pași concreți din partea Guvernului. Se așteaptă teme majore, cum ar fi casele de marcat electronice sau SAF-T, sub o temă mai ambițioasă - aceea a reformării în întregime a Administrației Fiscale. Se pare că, despre o reformă mai amplă, încă nu se vorbește la nivelul autorităților. Dar, despre reforme sectoriale, în ceea ce privește digitalizarea, se pare că există pași concreți spre finalizare”, a atras atenția Dan Bădin, partener la Deloitte România, la o conferință de fiscalitate ținută marți.

A doua chestiune majoră atinsă de specialist a fost cea a investițiilor publice. Aici avem atât beneficiari direcți, cei care se ocupă de lucrări și sunt plătiți pentru asta, cât și beneficiari indirecți, cei care vor folosi noile investiții pentru a-și ușura sau a-și extinde afacerile.

„Apoi, investițiile publice - bineînțeles, sunt de dorit în această perioadă. Pe de o parte, pentru că unele companii vor fi niște beneficiari direcți ai acestor investiții (ei vor fi cei care le vor realiza și vor obține aceste venituri). Dar, pe de altă parte, este vorba de crearea infrastructurii - că este de transport, comunicații sau de altă natură. Este necesară, pentru că infrastructura duce la facilitarea creșterii afacerilor sau chiar atragerea de noi investiții”, a adăugat Dan Bădin.

Exemplele în acest sens nu țin doar de crearea unei rețele de autostrăzi, ci și de reabilitatea rețelei feroviare, reabilitarea clădirilor istorice care pot fi folosite inclusiv în scopuri economice, crearea de noi drumuri de legătură etc.

De când a început criza coronavirusului, majoritatea ajutoarelor venite de la Guvern au constat în subvenții (bani de șomaj tehnic), decontări (pentru reactivarea salariaților, pentru angajări noi etc.) și scutiri temporare (de taxe, impozite, penalități, popriri etc.), plus o mică parte de digitalizare forțată (transmiterea online a documentelor pentru obținerea ajutoarelor de la stat, în esență).