Raed Arafat: 22 de orașe mari din România au rata de incidență peste trei la mia de locuitori

Raed Arafat: 22 de orașe mari din România au rata de incidență peste trei la mia de locuitori

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat marți seara, la Digi24, că 22 de municipii și 15 orașe din România au trecut de pragul de 3 la rata de incidență a cazurilor de coronavirus la mia de locuitori. El a subliniat că o creștere a numărului de îmbolnăviri duce la creșterea cifrei de pacienți în terapie intensivă și a presiunii pe spitale și pe sistemul sanitar.

În acest moment avem 615 localități care au incidență între 1,5 și 3 la mia de locuitori, a anunțat Raed Arafat. Sunt 44 de municipii și 50 de orașe care se înscriu la aceste cote de incidență.

În schimb, sunt 255 de localități în toată țara care au depășit rata de incidență de 3 la mie, a spus Raed Arafat. El a precizat că 22 de municipii și 15 orașe au rata de incidență peste 3 la mie.

Raed Arafat a enumerat câteva dintre municipiile care au incidența de peste trei la mie: București, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Bacău, Reșița, Sfântu Gheorghe, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Zalău, Alexandria, Râmnicu Vâlcea.

Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de zece ori în ultimul an. Analist: România să aibă grijă, să nu ajungă cum a fost Grecia

Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de zece ori în ultimul an - scrie Bloomberg. Până în 2021, deficitul va ajunge la 700 miliarde de euro, adică 6% din PIB-ul zonei. În România, deficitul în primele opt luni ale anului este de 54 de miliarde de lei, adică 5% din PIB. România avea deja un deficit foarte mare față de celelalte țări europene, așa că este nevoie de atenție în cheltuirea banilor publici, pentru a nu aunge în situația de criză economică în care a fost Grecia, avertizează analistul financiar Iancu Guda.

"Gaura este acoperită prin injecție de capital ca să ajute economia din zona euro să treacă prin această perioadă.

În ceea ce privește ritmul adâncirii deficitului în UE, această deteriorare, de 10 ori, e cauza unui efect de bază - adică ne comparăm cu o referință - cu 2019, când deficitul în UE era 0,6%. O creștere până la 6% înseamnă o creștere de 10 ori, dar adâncirea de la 0,6% la 6% înseamnă 5,4%.

În România aveam deja deficit foarte mare, cel mai mare din Europa. În 2019 la noi se cheltuia cu dezmăț și atunci ne-a prins nepregătiți. În 2019, era aproape 4,6%, acum vom ajunge la peste 8,9%. La noi, deficitul se adâncește cu 4 - 5 puncte procentuale, mai puțin decât în UE (...)", a declarat la Digi24 Iancu Guda.

Ce s-a întâmplat în Spania, după ce a fost introdus venitul minim garantat

Introducerea venitului minim garantat în Spania a atras o avalanșă de cereri. Sunt multe mai multe decât estimările guvernului, care nu mai poate ține pasul cu procesarea acestora.

Principala măsură de combatere a sărăciei lansată de Spania, schema venitului minim garantat, a atras un volum record de cereri şi deja înregistrează întârzieri la plată de luni de zile, scrie Financial Times.

Autorităţile de la Madrid au primit peste un milion de cereri de la introducerea schemei, cu patru luni în urmă. Însă doar jumătate dintre cereri au fost procesate până acum. În ceea ce privește plățile efective, un total de 136.000 de gospodării urmează să primească acest sprijin în zilele următoare, potrivit datelor oficiale.