În România, cadrul legal de reglementare a monedelor virtuale a început, cum probabil era de așteptat, cu chestiuni de ordin fiscal ori de prevenire a spălării banilor. De ce? Gradul de anonimitate al acestor instrumente virtuale face mai ușoară activitatea de spălare de bani, în timp ce valoarea lor economică a atras atenția autorităților fiscale, în scop de colectare de taxe și impozite din tranzacții cu criptomonede.
1. Tratamentul fiscal al criptomonedelor. În esență, persoanele care câștigă mai mult de 600 lei pe an din tranzacții cu criptomonede trebuie să le declare și să plătească impozit pe venit (în cotă de 10%) iar, dacă acele câștiguri depășesc 26.760 lei, pe an, persoanele fizice care le-au obținut datorează și contribuția la sănătate (tot de 10%).
Atenție! Taxarea criptomonedelor intervine doar dacă acele instrumente sunt transformate în bani sau sunt folosite pentru cumpărarea de alte produse sau servicii. Altcumva, păstrarea criptomonedelor câștigate în forma lor originală, fără a fi folosite efectiv, nu obligă la plata de taxe și impozite.
Ce se întâmplă, însă, dacă cineva schimbă criptomonede cu monede tradiționale? Datorează TVA? După cum reiese și de aici, nu. Pentru că ele sunt scutite de la obligația de plată a TVA, fără drept de deducere.
2. Cei ce desfășoară activități cu criptomonede trebuie să respecte și legislația pentru prevenirea spălării banilor. Există obligații în domeniul prevenirii spălării de bani pentru acele firme care oferă servicii de schimb ce implică monede virtuale, cum e Bitcoin. De asemenea, aceste obligații îi vizează și pe furnizorii de portofele digitale.
Astfel de firme trebuie să identifice tranzacții suspecte făcute prin intermediul lor și să le raporteze autorităților.
3. O propunere de criminalizare a mai multor fapte ce implică activități cu criptomonede. O propunere de lege se află în dezbatere la Ministerul Justiției, urmărindu-se incriminarea mai multor activități frauduloase și de contrafacere cu criptomonede. De exemplu, va fi sancționat, cu închisoare de la doi la șapte ani, transferul de monedă virtuală prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare ce permit utilizarea acestuia.
Reglementări europene în pregătire
În egală măsură, se discută despre reglementarea activității cu criptomonede, la nivelul Uniunii Europene. Din informațiile existente acum, se pare că reglementarea va viza, în special, furnizorii de servicii financiare în domeniul criptomonedelor, inclusiv cu privire la cerințe de autorizare sau cerințe de capital pentru companiile active în domeniu.
Reglementarea este necesară și pentru că nu e clar dacă actualul cadru legislativ european, referitor la instrumente financiare, se aplică criptomonedelor sau nu. Dacă sunt catalogate ca active financiare, da. Însă la fel de bine pot fi catalogate și ca bani. Reglementările din domeniu, însă, li se adresează, în principal, celor ce furnizează servicii de investiții, nu oricărei persoane.