UPDATE: Legea prin care rectorii ar fi putut avea mandate pe viață, contestată la CCR

În sesizarea transmisă de preşedinte se motivează că în procesul de adoptare în cadrul Parlamentului proiectul nu a respectat principiul bicameralismului. Mai exact, Camera Deputaţilor, care a fost prima cameră sesizată în cazul acestui proiect, nu a putut analiza şi dezbate modificarea introdusă de Senat – cea legată de mandatul rectorilor, astfel încălcându-se principiul bicameralismului.

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevede, în prezent, că durata mandatului de rector este de patru ani şi că o persoană poate ocupa această funcţie la aceeaşi instituţie de învăţământ pentru maximum două mandate succesive. În forma care va merge spre promulgare, proiectul prevede că mandatul unui rector poate fi reînnoit, fără a exista o limitare de timp.

Faţă de forma sa iniţială, proiectului i-au fost făcute o serie de adăugiri la trecerea prin votul Parlamentului, modificări ce vizează, pe lângă reînnoirea mandatului de rector, şi introducerea de competenţe digitale în pregătirea psihopedagogică şi formarea continuă a personalului didactic.

Proiectul de lege transformă sintagma "învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare" în "învăţământ preuniversitar militar", ce va cuprinde şi liceele militare şi postlicealele pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi de penitenciare. De asemenea, introduce şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în cadrul instituţiilor care realizează programe de învăţământ pentru formarea specialiştilor în domeniul militar, iar curriculumul este aprobat prin ordin comun al ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al ministrului Apărării Naţionale, Afacerilor Interne sau al Justiţiei., după caz.

Proiectul aduce ca noutate şi menţiunea că durata studiilor universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor militare, informaţii şi ordine publică este de trei sau patru ani, în funcţie de arma sau serviciul şi specialitatea militară. O altă noutate este că admiterea absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat ai învăţământului liceal militar la programele de studii universitare de licenţă sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) se va face prin repartizare, pe baza mediei de repartiţie şi a opţiunilor exprimate de candidaţi, în limita locurilor disponibile.

Conducerea unităţilor de învăţământ militar va fi exercitată de un comandant director, care este şi preşedintele consiliului de conducere, numit în funcţie în conformitate cu legislaţia care reglementează personalul din MApN, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Justiţiei (MJ). Consiliul de conducere, care îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie, va avea maximum 13 membri. 

Proiectul de lege mai doreşte includerea în definiţia instituţiilor de învăţământ a instituţiilor de formare continuă nonuniversitară din MApN, MAI, MJ, SRI sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, inclusiv în domeniul învăţării limbilor străine.