E nevoie de o nouă lege a apărării naționale în contextul în care actuala a apărut în 1994, anterior intrării României în NATO sau în Uniunea Europeană, iar unele prevederi trebuie armonizate cu legislația europeană și noua realitate.
După cum este subliniat în expunerea de motive, prin proiectul de față se definește în mod cuprinzător apărarea națională și sunt introduse noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării la nivel conceptual, cât și instituțional, respectiv:
- conturează cadrul normativ intern necesar implementării deciziilor adoptate în cadrul organizațiilor în care România este membru;
- prevederile propuse nu se mai raportează la “doctrina militară”, ci la documentele de planificare a apărării la nivel național și departamental, în vederea asigurării cadrului normativ de implementare a Strategiei naționale de apărare a țării și a Strategiei militare. Astfel, sunt prevăzute tipurile de forțe care participă la executarea acțiunilor prin care se implementează deciziile și măsurile necesare apărării țării și modalitatea de determinare a necesarului de capabilități. Nu în ultimul rând, proiectul de act normativ prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării, conform planurilor în vigoare;
- statuează principiul conducerii unice, interinstituționale la nivel strategic;
- stabilește competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și nonmilitare, constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (stare de asediu, de urgență, de mobilizare sau de război);
- asigură coerență efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI. Pentru realizarea unei tranziții fluente între diferitele faze ale operației de apărare și pentru asigurarea unui răspuns național omogen, este obligatorie coordonarea și sincronizarea, în special la nivel operativ și tactic, a acțiunilor desfășurate de către toate instituțiile din categoria celor destinate apărării. Astfel, militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaționale esențiale în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forțelor și de planificare a acțiunilor. Totodată, va crește capacitatea de integrare a forțelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului național și va asigura un grad ridicat de interoperabilitate și complementaritate a acțiunilor în raport cu forțele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securității și protecției populației.
În plus, proiectul legislativ clarifică o serie de aspecte în ceea ce privește competențele, procedurile și modalitățile de organizare și funcționare a structurilor care au responsabilități în domeniul reglementat.
Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie adoptat în Parlament, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)