UPDATE: Pensiile militare de stat pot fi mai mici decât salariile/soldele lunare de care s-a ținut cont la stabilirea cuantumului acelor pensii

„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul aleasă în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a reținut ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în materie civilă), în cadrul Deciziei nr. 63, apărută în Monitorul Oficial din 28 decembrie (și obligatorie de la aceeași dată).

Dispozitivul ICCJ poate fi foarte greu de înțeles, la prima vedere. De aceea, ar ajuta o prezentare un pic mai detaliată a contextului. În primul rând, pensia militară de stat li se acordă militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special, potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Această pensie este stabilită prin calcularea mediei soldelor ori a salariilor lunare brute, obținute de către beneficiar în exercițiul funcției de bază, timp de șase luni - însă strict pe o perioadă de cinci ani de activitate înainte de pensionare. Avantajul pentru beneficiar este că acesta poate să aleagă cele șase luni, deci va urmări să își maximizeze veniturile obținute la pensie.

În același loc, însă, este stabilit că baza de calcul menționată mai sus va fi actualizată „la data deschiderii drepturilor de pensie”. Revenind pentru un moment la decizia ICCJ și la dispozitivul citat mai sus, se mai poate vedea că se va ține cont de „legile de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie”. Iar acest lucru înseamnă că, dacă există vreun element obligatoriu ce va influența procesul de calcul al cuantumului pensiilor în legile de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, se va ține cont de el.

Un astfel de element apare în cadrul Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit acesteia, dacă, „începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

Să luăm un exemplu concret. Presupunem că cineva se pensionează în 2019 și urmează să beneficieze de pensie militară de stat. Și alege cea mai avantajoasă perioadă de șase luni, din precedenții cinci ani, pentru a putea beneficia de pensie, la cuantumul mediei soldelor/salariilor obținute în acele șase luni. Însă cuantumul pensiei brute rezultate este mai mare decât salariile/soldele stabilite pentru 2022, caz în care se va ține cont de cele din urmă, deci baza de calcul a pensiei militare se va diminua.

Atenție! Logica după care se aplică prevederile Legii nr. 153/2017, care stabilesc felul cum se stabilesc salariile de bază ori soldele, după 1 ianuarie 2018, situației prezente este momentul deschiderii drepturilor de pensie.

Un element pe care a mai insistat ICCJ, în contextul analizei făcute de aceasta, ține de faptul că legea aplicabilă în această situație nu stabilea niciun element care să interzică diminuarea cuantumului pensiei rezultante, pentru a se evita situația în care se ajunge la o bază de calcul a pensiei mai mică decât soldele/salariile lunare luate în considerare pentru stabilirea pensiei.

În esență, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militate de stat, bazată pe media soldelor/salariilor lunare brute obținute în șase luni consecutive (din ultimii cinci ani de activitate), poate fi mai mică (sau mai mare, după caz) decât ce rezultă din perioada aleasă de viitorul pensionar, fiindcă nu există nicio derogare expresă care să interzică asemenea rezultate, chiar dacă negative pentru persoana vizată. „[A]colo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (...), cu atât mai mult cu cât este în discuție o zonă normativă specială , cum este cea din domeniul asigurărilor sociale, neputând fi introduse distincții dacă legea nu le incorporează”, a reținut ICCJ (paragraful 117 al Deciziei).

Până acum am vorbit de pensia militară de stat brută. Însă ICCJ, în cadrul aceleiași decizii, s-a pronunțat și cu privire la limita pensiei militare de stat nete.

„Pensia militară de stat netă (...), după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate (...)”, a mai dispus ICCJ.

Aici, Curtea a interpretat prevederile articolului 60, din cadrul Legii nr. 223/2015: „[l]a stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.