Reducerea activității pe timp de noapte: Ce opțiuni au angajatorii pentru a nu-și pierde salariații

De luni, multe localuri ce lucrau peste noapte nu mai pot să își desfășoare activitatea după ora 21:00 și până la ora 05:00, în contextul unui nou set de restricții impuse de autorități. Singurele excepții îi vizează pe acei comercianți care fac livrări la domiciliu, farmaciile și benzinăriile. Cei care nu se încadrează în aceste derogări sunt nevoiți, așadar, să își trimită acasă angajații care lucrau, în mod normal, pe timp de noapte, sau să le schimbe acestora programul.

Oricum s-ar pune problema, activitatea acelor salariați va scădea. Așa că ori se va pune problema de o reducere completă a programului (dacă vorbim, de exemplu, de angajați care lucrau doar pe timp de noapte), ori de o reducere parțială a acestuia. O soluție ar fi încercarea de accesare a ajutorului de șomaj tehnic, de către angajator (care încă se acordă pentru acele domenii unde există restricții) ori de accesare a mecanismului Kurzarbeit, care permite subvenționarea, de la stat, a salariilor angajaților cărora le-a fost redus timpul de muncă.

Există, însă, neclarități cu privire la cum se aplică, în acest context, cele două mecanisme. De exemplu, în ceea ce privește subvenționarea șomajului tehnic, unii s-ar putea întreba dacă discutăm, cu adevărat, de un domeniu cu restricții doar pentru că activitatea de noapte este interzisă (este același lucru cu o restrângere completă a activității?). Pentru a clarifica aceste aspecte, am vorbit cu Dan Năstase, care are o experiență vastă în activitatea de consilier juridic și care e specializat în relații de muncă.

Potrivit acestuia, reducerea timpului de lucru pe timp de noapte ar permite accesarea celor două mecanisme menționate mai sus. „Se pune problema evidențierii salariaților care lucrau în programul restricționat. Aici avem chiar două situații:

• Cea a salariaților care lucrau exclusiv în intervalul care este acum restricționat, iar aici este clară rezolvarea (șomaj tehnic);
• Cea a salariaților care lucrau în ture, fiind vorba despre cum identifică și/sau selectează angajatorii salariații care intră în șomaj tehnic”, a precizat Dan Năstase.

Acesta a continuat: „În cea de-a doua variantă văd aplicabil și Kurzarbeit, alternând (cu respectarea celor 5 zile consecutive) reducerea timpului de muncă pentru salariații care intrau în turele de noapte. Asta în situația în care sunt îndeplinite cele două condiții, respectiv afectarea a cel puțin 10% dintre salariați și reducerea cifrei de afaceri”.

În final, Dan Năstase a mai vorbit și despre alegerea celor două mecanisme: „La fel de bine se putea opta pentru o variantă combinată, însă  este neclară compatibilitatea dintre cele două instrumente (șomaj tehnic și Kurzarbeit), iar riscul nedecontării este al angajatorului. Cel mai bine s-ar opta pentru una dintre cele două variante, în funcție de modul în care este organizat programul de lucru. Repartizarea programului de lucru trebuie să fie precizată în CIM sau într-un act adițional”.

Startea de alertă va dura până în 13 noiembrie, însă, foarte probabil, ea va mai fi prelungită cu încă 30 zile.