UPDATE: Regulile noi pentru depozitarea deșeurilor, oficializate: Ce schimbări o să apară în curând

Inițial, era vorba de un proiect de lege care a fost transformat în proiect de ordonanță a Guvernului, pentru a transpune mai rapid în legislație Directiva europeană 850/2018. Aceasta trebuia transpusă până la 5 iulie 2020 și inițial se dorea asta prin proiect de lege, dar demersul ar fi întârziat lucrurile și mai mult. 

Scopul principal al OG nr. 2/2021, publicată miercuri în Monitorul Oficial și în vigoare de sâmbătă, este evitarea, pe cât posibil, a adunării deșeurilor, în depozite, pentru a fi eliminate. Acest lucru se va aplica, mai ales, în situațiile în care deșeurile respective vor putea fi reciclate sau valorificate în alt mod.

Important! OG nr. 2/2021 abrogă, odată cu intrarea sa în vigoare (21 august), HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, iar orice trimitere făcută în alt act normativ la această hotărâre se va considera făcută la OG nr. 2/2021. „Actele administrative și normative emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările și completările ulterioare, rămân valabile până la intrarea în vigoare a actelor normative și administrative cu același obiect de reglementare care vor fi adoptate în temeiul prezentei ordonanțe”, mai prevede OG 2/2021, precum și că raporturile sau situațiile juridice născute sub reglementarea HG 349 începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

La fel ca HG 349/2005, și OG 2/2021 urmărește prevenirea efectelor negative ale depozitării deșeurilor asupra mediului. La fel ca vechiul cadru normativ, și noua ordonanță a deșeurilor îi vizează pe cei care au activitate de depozitare a deșeurilor, în special pe acei operatori economici industriali cu activitate intensă.

Cele mai importante șapte chestiuni din ordonanță

1. O importantă schimbare este interzicerea depozitării deșeurilor, dacă acestea vor putea fi reciclate sau valorificate în alt fel, în special deșeurile municipale (e vorba, în principal, de acele deșeuri colectate din gospodării). Totuși, aceasta va deveni normă abia din 2030.

Tot în acest context, autoritățile locale vor fi obligate ca, până în 2035, să ia măsuri pentru ca numărul maxim de deșeuri eliminate prin depozitare să fie de cel mult 10% din totalul deșeurilor municipale generate. Însă acest termen, în anumite condiții, va putea fi amânat.

2. Măsuri de stimulare a unei economii circulare (în esență, economia circulară se referă la desfășurarea activităților economice și umane, astfel încât să se evite risipa și resursele să fie refolosite; devine clar, în acest context, de ce se urmărește reducerea considerabilă a depozitelor de deșeuri).

În afară de primul articol, care stabilește principalele obiective ale viitoarei ordonanțe, noul act normativ mai conține o singură referire la măsurile luate pentru asigurarea stimulării unei activități economice circulare, prin stabilirea faptului că autoritățile relevante în domeniul mediului vor lua măsuri în acest sens. Însă OG 2 face referire la Directiva europeană 98/2008, care conține o listă cu măsuri ce pot fi luate pentru stimularea unei economii circulare. De exemplu: 

• promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătățirii performanței de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viață);
• organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare, în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi;
• instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziții curate sau instituirea unei plăți obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit etc.

3. Se extinde lista cu tipurile de deșeuri care nu vor fi acceptate pentru depozitare cu următoarele tipuri de deșeuri: 

• substanțele chimice rezultate din cercetare, dezvoltare sau învățământ, care nu sunt identificate sau/și sunt noi și ale căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt cunoscute; ca, de exemplu, reziduuri de laborator;
• deșeurile care au fost colectate separat în vederea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării, cu excepția deșeurilor care provin din operațiuni ulterioare de tratare a deșeurilor colectate separat, pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privința mediului.

Până acum, în HG-ul ce urmează să fie abrogat, lista conținea:

• deșeuri lichide;
• deșeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile;
• deșeuri periculoase medicale sau alte deșeuri clinice periculoase de la unități medicale sau veterinare cu proprietatea H9;
• toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcții într-un depozit;
• orice alt tip de deșeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3 a HG 349/2005 (aici sunt mai mulți factori implicați, inclusiv criterii ce țin de protecția mediului sau de protecția sănătății umane).

4. Firmele generatoare de deșeuri industriale și care operează cu propriile depozite de deșeuri vor trebui să evidențieze mai multe costuri în registrele contabile decât a fost cazul până acum. Acum, o firmă trebuie să înregistreze, separat, în contabilitate, costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea și închiderea depozitului de deșeuri.

În recenta ordonanță se precizează că va fi obligatorie scoaterea în evidență și a costurilor cu monitorizarea postînchidere a depozitului de deșeuri, inclusiv costurile pentru garanția de mediu și fondul de închidere, în baza unui program stabilit de comun acord prin actul de reglementare cu agenția județeană pentru protecția mediului sau Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

5. Titularului/operatorului depozitului de deșeuri îi va putea fi revizuit proiectul tehnic de închidere a depozitului (care va trebui să prevadă măsuri de închidere și de monitorizare postînchidere a depozitului), în următoarele situații:

• poluarea produsă de depozit va fi semnificativă, astfel încât va fi necesară revizuirea soluțiilor tehnice prevăzute în proiectul inițial;
• schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile vor face posibilă reducerea semnificativă a impactului asupra mediului;
• siguranţa în exploatare a proceselor sau activităţilor va impune utilizarea altor tehnici;
• prevederile unor noi reglementări legale o vor impune.

6. Acordul și autorizația de mediu pentru depozitele de deșeuri nu vor mai fi acordate dacă solicitantul nu va face dovada constituirii unui fond de închidere și a unei garanții financiare, în acest sens.

Aceste două obligații există și în prezent, însă actualul cadru normtiv condiționează (chiar dacă indirect) emiterea autorizației de mediu doar de dovada constituirii garanției financiare. De fapt, constituirea fondului, potrivit HG 349/2005, devine obligatorie doar ulterior primirii autorizației de mediu.

„Garanția financiară de mediu este constituită înaintea începerii activității de depozitare, sub forma unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziția Administrației Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinație finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu”, scrie în noua ordonanță. 

7. În plus, noua ordonanță introduce o sancțiune suplimentară pentru nerespectarea obligațiilor privitoare la fondul de închidere - suspendarea efectelor
autorizației de mediu/autorizației integrate de mediu. Fondul nu este obligatoriu doar la momentul solicitării autorizației, el trebuind să fie alimentat trimestrial. În asemenea situații, de nerespectare a ordonanței, va exista riscul suspendării activității celui care operează depozite de deșeuri.

Atât cadrul normativ actual, cât și noua ordonanță reprezintă acte normative complexe, ce conțin obligații pentru mai multe entități. Principalii vizați sunt firmele ce au activitate industrială și dețin depozite de deșeuri proprii, precum și operatorii de depozite de deșeuri, care oferă servicii pentru terți. În plus, acestora le este pregătit un alt act normativ (aflat, acum, în stadiu de proiect), care va guverna regimul deșeurilor, într-un mod mai general, inclusiv în privința înăspririi regimului sancționatoriu pentru anumite fapte.

Printr-un alt proiect de lege se dorește creșterea amenzilor pentru abandonarea sau eliminarea deșeurilor, în afara spațiilor autorizate. Iar un alt proiect de act normativ vizează stabilirea unei garanții pentru sticlele cumpărate.