Din 5 decembrie, înființarea unui ONG a devenit mai ușoară: Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi

Principalele reguli pentru înființarea ONG-urilor sunt conținute în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Având în vedere că aceasta a fost modificată, în anumite locuri, prin Legea nr. 276/2020 (aplicabilă din 5 decembrie), e important de prezentat o listă actualizată cu condițiile și pașii ce trebuie urmați pentru înființarea unui ONG.

1. Aproape oricine poate să înființeze un ONG, inclusiv firmele. Aici nu au avut loc schimbări, în ultimul timp. În esență, OG nr. 26/2000 stabilește că orice persoană fizică sau orice firmă ar putea să înființeze un ONG. Nu contează dacă vorbim de societăți cu răspundere limitată sau de societăți pe acțiuni, de exemplu.

Bineînțeles, o firmă trebuie să se distanțeze de activitatea sa economică atunci când formează un ONG, pentru că acesta urmărește exclusiv scopuri nepatrimoniale și de interes general (de exemplu, combaterea sărăciei, prevenirea bolilor, prevenirea violenței domestice etc.).

Atenție! Partidele politice, sindicatele sau bisericile nu sunt ONG-uri. Așa că cei care vor dori să înființeze asemenea entități vor urma reguli și proceduri diferite.

2. Care e diferența dintre o asociație și o fundație? Principala diferență dintre cele două e felul cum își ating obiectivele. În cazul asociației, aceasta poate contribui la atingerea obiectivelor atât prin resurse materiale, cât și prin acțiuni ale membrilor ei - ce țin de cunoștințele și/sau de munca lor. La fundații, în schimb, activitatea acestora presupune obținerea de fonduri, care vor fi folosite pentru atingerea obiectivelor. 

De aici, apar și condiții diferite la înființarea celor două tipuri de ONG. În primul rând, în privința membrilor care constituie ONG-ul:

• la asociație, trebuie să fie cel puțin trei;
• fundația poate fi constituită de o singură persoană, pentru că importante sunt fondurile (patrimoniul) acelei fundații.

În al doilea rând, în ceea ce privește bunurile și/sau banii și valoarea minimă a acestora ce trebuie să existe în patrimoniul unui ONG, la înființare:

• la o asociație, nu există un patrimoniu minim (cum spuneam mai sus, obiectivele ar putea fi atinse prin munca membrilor fondatori, de exemplu);
• la fundație, în schimb, patrimoniul minim este de zece ori salariul minim brut (la acest moment, 22.300 lei).

Notă: în privința patrimoniului minim al unei fundații, acesta a scăzut radical, după modificările din 5 decembrie. Până atunci, patrimoniul minim era de 223.000 lei.

3. Care sunt pașii pentru înființarea unui ONG?

În cazul unei asociații, ea trebuie înscrisă în Registrul asociațiilor și fundațiilor, aflat la grefa judecătoriei de la sediul ei. În concret, după ce semnează statutul, membrii asociației (oricare din ei) formulează cererea de înscriere, pe care o depun la judecătorie. La fel trebuie procedat și în cazul unei fundații, singura excepție, în acest caz, fiind că orice persoană poate fi împuternicită pentru depunerea documentației.

Cererea de înscriere trebuie să fie însoțită de: 

• statutul asociației/al fundației (în copie certificată, pentru conformitate cu originalul); statutul, în ambele cazuri, poate fi încheiat sub semnătură privată;
• acte doveditoare ale sediului (din 5 decembrie, sediul poate fi și într-un apartament, fără să fie necesar acordul vecinilor, atât timp cât persoana împuternicită să depună documentația declară, pe propria răspundere, că în locul respectiv nu se desfășoară activitate);
• acte doveditoare ale patrimoniului inițial (la asociații, actele privind patrimoniul inițial sunt obligatorii doar dacă membrii fondatori au contribuit cu bunuri imobile);
• copii ale actelor ce dovedesc identitățile membrilor (la asociație), respectiv identitățile fondatorilor și ale membrilor consiliului director (la fundații); acestea trebuie certificate pentru conformitate cu originalul;
• dovada disponibilității denumirii, eliberată de Ministerul Justiției, sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.

Ultimul document care mai trebuie depus, alături de cele de mai sus, este declarația privind beneficiarul real al ONG-ului. E vorba de o formalitate cerută în contextul regulilor pentru prevenirea spălării banilor. Însă vestea bună e că, după schimbările din 5 decembrie, ONG-urile nu mai sunt obligate să depună acea declarație, dacă sunt formate exclusiv din persoane fizice.

În schimb, dacă la formarea unei asociații/fundații participă și o firmă, vor trebui depuse, în privința acesteia, doar următoarele documente:

• extras oficial de la registrul autorității relevante la care este înregistrată firma, care să ateste forma acesteia și reprezentanții ei;
• în cazul în care statutul asociației/fundației este semnat de o altă persoană decât reprezentanții firmei fondatoare, hotărârea organelor de conducere ale acesteia în sensul înființării asociației și desemnării persoanei pentru a o reprezenta în cadrul asociației;
• cazier fiscal al firmei fondatoare, caz în care nu este necesară depunerea unui cazier fiscal și de către persoana fizică reprezentant al acelei firme.

Atenție! Din 5 decembrie, un ONG nu mai e obligat să aibă și act constitutiv, pentru a putea fi înființat legal. E suficient statutul.

Un ultimp tip de ONG este federația, care, în esență, presupune asocierea între două sau mai multe asociații și/sau fundații. Chiar dacă fiecare asociație sau fundație membră a unei federații își păstrează personalitatea juridică, federația va dobândi, la rândul ei, personalitate juridică. În acest scop, ea va fi înregistrată în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului de la sediul federației. 

În ceea ce privește patrimoniul, asociațiile și fundațiile membre într-o federație și-l păstrează, deci vor trebui să găsească alte surse de finanțare (sau să transfere din patrimoniul propriu) pentru federația nou-constituită.

4. De unde poate obține un ONG fonduri? Ca regulă, fie că vorbim de o asociație, de o fundație sau de o federație, sursele de finanțare sunt, potrivit OG nr. 26/2000, aceleași:

• cotizațiile membrilor (acesta este singurul tip de venit care nu îi e accesibil și unei fundații, potrivit OG nr. 26/2000);
• dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;
• dividendele firmelor înființate de asociații sau de federații;
• venituri realizate din activități economice directe (chiar dacă discutăm de activități generatore de profit, veniturile urmează să fie folosite pentru atingerea obiectivelor ONG-urilor, nu pentru îmbogățirea membrilor acestuia; de pildă, un ONG ar putea să administreze un patinoar și, apoi, să foloseasă veniturile pentru ajutorarea unor persoane cu probleme, de exemplu);
• donații, sponsorizări sau legate;
• resurse obținute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

5. Salarizarea personalului dintr-un ONG. ONG-urile pot să își plătească salariații, acest lucru fiind chiar obligatoriu potrivit legislației muncii.

Din nou, trebuie făcută diferența dintre caracterul non-profit al ONG-ului, care nu desfășoară activitate economică pentru ea însăși, și plata salariaților. În cazul din urmă, relația e una de muncă, iar aceasta nu schimbă cu nimic natura ONG-ului.

Bineînțeles, nimic nu oprește un ONG să beneficieze de contribuții la activitatea acesteia, din partea unor voluntari.