Programul Guvernului Cîțu: La ce ar trebui să ne așteptăm în următorii ani în domeniile muncă, fiscal, economie și justiție

Prim-ministrul desemnat Florin Cîțu și echipa sa de miniștri se află azi la Parlament pentru audieri, ceea ce înseamnă că există șanse ca noul Guvern să fie învestit chiar astăzi - lista completă a Guvernului Cîțu, aici. 

Programul de guvernare al Executivului Cîțu pentru 2020-2024 conține direcțiile de acțiune pentru cele 18 ministere. Iată, în cele ce urmează, o trecere în revistă a unor chestiuni deosebit de importante pentru mediul de afaceri și cetățeni:

Domeniul fiscal:

• reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații; introducerea formularelor precompletate;
• depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor; 
• acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;
• mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe” ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată;
• transformarea executării silite în proces investigativ;
• extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durata maxima de 30 zile la plata, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;
• asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor - aplicarea graduală, astfel, a procedurilor următoare: notificare, mediere, control inopinat, inspecție fiscală parțială, apoi inspecție fiscală generală;
• extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin Ghișeul.ro;
• implementarea proiectului SAF-T, a proiectului TRAFIC Control, a proiectului OSS (One Stop Shop);
• introducerea conceptului de vamă electronică.

Domeniul muncii și protecției sociale:

• creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual, de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75%, în 2024;
• stabilirea unui alt mecanism pentru salariul minim pe țară, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali;
• sistem unic de evidență cu toți salariații din România;
• introducerea și încurajarea formelor flexibile de muncă pentru a preveni evaziunea fiscală;
• digitalizarea relațiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfășurării acestora și simplificarea mecanismelor de desfășurarea a telemuncii - inclusiv pe partea de SSM;
• aplicarea Legii venitului minim de incluziune fie din al doilea semestru al anului următor, fie din ianuarie 2022 (lege apărută acum patru ani și neaplicată până acum, care va aduce o schimbare majoră a sistemului de ajutoare sociale - detalii despre aceasta, aici); venitul minim de incluziune va reprezenta un sprijin financiar acordat de stat familiilor şi persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minimal;
• pensiile speciale pentru primari nu se vor acorda nici anul viitor;
• alocații: implementarea etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii, așa cum au fost stabilite la nivel legislativ în anul 2020 (20% la 1 ianuarie 2021, 20% la 1 iulie 2021, 20% la 1 ianuarie 2022, 20% la 1 iulie 2022).

Domeniul justiției:

• punerea în aplicare a proiectului „Fără penali în funcții publice”;
• proiect de revizuire a Constituției în urma referendumului de anul trecut referitor la  interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională a României (CCR);
• reforma CCR și a Inspecției Judiciare;
• desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
• eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;
• modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT;
• înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze infracțiunile de mediu;
• trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ;
• simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru: înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor judecătorești, precum și lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare;
• Registrul Comerțului: constituirea integral online a unei firme, simplificarea procedurii de înregistrare la registru - mai puține documente, costuri reduse;
• realizarea upgrade-ului tehnologic pentru modernizarea infrastructurii IT din sistemul judiciar.

Educație:

• conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ în regim de urgență;
• deducerea parțială a investiției din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajați pentru a le încuraja să construiască grădinițe și creșe;
• acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creșe și grădinițe; angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;
• generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”;
• implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul școlar 2022-2023.

Economie, antreprenoriat și turism:

• modificarea codului de procedură fiscală, astfel încât consimțământul clienților să poată fi exprimat online;
• recunoașterea efectului juridic al semnăturii digitale;
• simplificarea legislației insolvenței;
• continuarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri;
• definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale;
• modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a ușura procedura de achiziții, cu condiția transparentizării acestora, chiar și pentru sumele sub 15.000 euro;
• înființarea unei scheme de garantare în domeniul turismului, fără personalitate juridică, cu scopul de a proteja consumatorii care achiziționează pachete de servicii turistice de consecințele insolvenței  unui prestator de servicii tursitic și garantarea voucherelor pentru turism;
• introducerea legislației pentru fondurile de tip Real Estate Investment Trust care există deja în 15 țări europene;
• modificarea legii Business Angels pe baza sugestiilor investitorilor pentru a deveni implementabilă;
• simplificarea și dezvoltarea reglementărilor pentru extinderea acceptării de către bănci a micro-factoringului (deductibilitatea discountului și clarificarea reglementării pentru analiza debitorului vs. compania care emite factura) și produselor de tip mezzanine (finantarea de tip mezanin, este necesară pe piața din Romania și descrie un credit acordat de un fond de investiții unei companii, cu posibilitatea convertirii datoriei în acțiuni, în cazul în care împrumutul nu este restituit integral și la scadență) și preferred equity, atât ca produse de creditare cât și ca garanții;
• clarificarea legislației de răspundere a poluatorului;
• asigurări - crearea cadrului legal prin care spitalele de stat să poată factura costurile de spitalizare și tratament în cazul pacienților tratați ca urmare a vătămărilor suferite în accidente rutiere pe polița RCA.