Programul de guvernare Ciolacu: Salariu minim peste 4.000 de lei în 2025, digitalizare și debirocratizare pe toate fronturile, parteneriat între contribuabili și Fisc

Salarii, pensii și măsuri sociale

Printre prioritățile pe zona de salarii și pensii, programul de guvernare indică reforma sistemului de pensii (angajament prioritar și extrem de important în PNRR), reforma sistemului de salarizare public, implementarea reformei privind venitul minim de incluziune, ambele angajamente în PNRR. La capitolul pensiilor speciale, de pildă, guvernanții spuncă cele șase categorii de pensii de serviciu vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. Despre pensii, aceeași promisiune a recalculării pensiilor și a transpunerii tuturor dosarelor în format electronic. 

Salariul minim, salariul mediu: salariul minim va mai crește, spun guvernanții, iar în legislația internă va fi transpusă directiva ce prevede ca ca salariul minim brut garantat în plată să reprezinte 50% din salariul mediu brut. 

• salariul minim brut în 2024 ar ajunge la 3.900 de lei (acordat în două tranșe); în construcții, salariul minim ar ajunge la 4.500 de lei, la fel și în sectorul agroalimentar; se are în vedere și reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024;
• de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut ar depăși 4.000 de lei: „La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar”; asta înseamnă un salariu brut de peste 4.100 de lei;
• la 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net;
• salarizarea în învățământ: „Creșterea nivelului de salarizare din învățământ raportat la nivelul salariului mediu”; 
  pe economie și cursuri de perfecționare gratuită pentru cadrele didactice
• din categoria formulărilor care nu spun nimic: „Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali (sindicatele şi patronatele) în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creştere a salariului minim pe economie”; „Măsuri de sprijin pentru facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene sau naționale pentru pregătirea angajaților astfel încât să crească eficiența programelor de formare”; „Corecta informare a cetățenilor români care merg să lucreze în străinătate, cu privire la condițiile de muncă”.

Programul mai menționează un program pentru a-i convinge pe tineri să rămână la muncă în țară după studii, creșterea numărului de persoane cu dizabilități încadrate în muncă, dezvoltarea unui program de Start-up pentru persoanele cu dizabilități, acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale.

Regăsim în programul de guvernare și planul elaborării unui ghid pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă. Ghidul e deja în dezbatere de jumătate de an, fiind probabil uitat în sertar, la Ministerul Familiei. Sunt menționate, de asemenea, câteva proiecte puse recent în dezbatere la Ministerul Familiei al căror conținut este vag și de sonorizare populistă (programul „Un copil, un zâmbet” sau programul național de carduri pentru familii care se referă la reduceri, nu știm exact de care fel). 

Egalitatea de șanse între femei și bărbați e menționată ca prioritate, acolo unde regăsim o strategie națională pentru egalitatea de șanse, dar nicăieri nu e menționată transpunerea directivei privind transparența salarială. Un mod de a asigura această egalitate ar fi acordarea de beneficii fiscale de Ziua Bărbatului, similar celor de Ziua femeii.

Mai menționăm aici și o propunere pentru reducerea TVA până la 5% la produsele esențiale pentru creșterea copiilor (lapte praf, mâncare pentru bebeluși, scutece, produse de igienă).

Fiscalitate, economie, turism și fonduri europene

În sfera măsurilor fiscale, majoritatea planurilor sună cunoscut, precum creșterea nivelului de colectare, reforma și digitalizarea ANAF, revizuirea legislației, facilități fiscale pentru bunii plătitori și adoptarea unor mecanisme care sunt impuse la nivel european - toate aspectele prevăzute de acest program de guvernare se regăseau și în programul de guvernare anterior. 

Programul menționează implementarea e-factura, reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv, fiind menționată, desigur, aderarea la zona euro.

La partea de fonduri europene, programul prevede înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare, care va permite realizarea documentațiilor de pregătire ale proiectelor și accelerarea implementării lor.

Continuarea programelor Start-Up Nation şi Start-Up Diaspora este prevăzută în program, alături de demararea unui program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediare, cu granturi de până la 200.000 de euro, crearea hub-urilor digitale de inovare, „creșterea notorietății destinației turistice România ca destinație de calitate pe piața internațională a turismului” (însemnând bani investiți în campanii de marketing), simplificarea sistemului de autorizare în turism.

Merită menționate

O prioritate pentru guvernanți e și „promovarea reîntoarcerii cetățenilor români acasă, în România”. Alături de acest deziderat, nedezvoltat în capitolul cu pricina, regăsim și multe măsuri pentru românii de pretutindeni, cum ar fi crearea de unități de învățământ de tip „școala românească din afara granițelor”, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, organizarea unei sesiuni speciale de bacalaureat pentru românii care învață în străinătate, dar și investirea în strategii de încurajarea a companiilor și antreprenorilor români din diaspora să lucreze cu alți români din țara respectivă.

Notă: Atașat la finele articolului este programul de guvernare al cabinetului Ciolacu, iar pentru comparație regăsiți aici și programul de guvernare anterior.