Tichetele cadou și diurnele transportatorilor
Referitor la aceste două beneficii, trebuie precizat că ele au ajuns în vizorul inspectorilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe fondul tratamentului fiscal neclar, dar și din cauza practicilor larg răspândite. În plus, inspectorii ANAF au colaborat inclusiv cu reprezentanți ai inspectoratelor teritoriale de muncă pentru a face verificări - un indiciu despre amploarea interesului autorităților.
„În ultimii ani, în zona de impozit pe venit și contribuții sociale am avut două inspecții tematice - tichetele cadou și diurnele transportatorilor. Și, deși vorbim despre spețe tehnice total diferite, ele au avut elemente comune. În primul rând, autoritățile au colaborat într-un mod extins - fie că vorbim despre colaborarea între ANAF și Antifraudă în cazul tichetelor cadou sau în cazul diurnelor acordate transportatorilor am văzut o foarte bună conexiune între inspectoratele teritoriale de muncă și ANAF. Un al doilea element comun ar fi expunerile, care au fost foarte mari - în unele cazuri chiar de ordinul milioanelor de euro. Un al treilea element comun aș spune că este cumva cel care a pornit aceste controale tematice, și anume ceva neclarități legislative în zona asta, indiferent că au venit din prevederile Codului fiscal sau ale legislației adiacente”, a explicat recent, la conferința de fiscalitate organizată de avocatnet.ro, Monica Țariuc, Senior Manager la Deloitte.
Mai întâi, specialista a vorbit despre tichetele cadou și scenariile în care este posibilă acordarea acestora. Cu toate că legislația avea unele neclarități, Monica Țariuc a apreciat că problema a fost mai degrabă la firmele care n-au studiat îndeajuns de bine ce tratament fiscal se aplică situațiilor punctuale în care se află:
„Speța tichetelor cadou - da, sunt câteva scenarii în care tichetele cadou pot fi acordate. Acestea sunt prevăzute în legislația tichetelor cadou - le putem acorda angajaților în scopuri sociale sau putem acorda altora decât angajaților proprii în scopuri de campanii de marketing și promovare a produselor. Acestea sunt singurele două scopuri. Mai departe, în Codul fiscal sunt preluate mai multe tipuri de tratament fiscal, în sensul că putem avea venit salarial cu tratament fiscal preferențial (celebrele tichete cadou acordate, de Crăciun, Paște, 1 iunie, 8 martie, angajaților proprii, în limita a 150 de lei. Avem tichete cadou acordate în afara acestor ocazii, care au un tratament fiscal diferit - se datorează impozit pe venit, dar pot fi scutite de la contribuții de asigurări sociale, evident, dacă se mai îndeplinesc și alte condiții adiacente). Și mai avem situația veniturilor din alte surse, unde se menționează iar tichetele cadou.
Ce s-a întâmplat în practică a fost că substanța pentru care se acordă aceste tichete cadou, în special în relația cu terții, a fost considerată undeva între venit salarial și venit din alte surse. Opinia mea este că neclaritatea nu vine din legislația fiscală, care a fost destul de clară privind tratamentul fiscal aplicabil -- și, mai nou, de la 1 ianuarie 2021, avem și niște clarificări în această zonă --, ci din practica angajatorilor care acordă aceste tichete și de investigarea mai departe în care dintre aceste tratamente fiscale se încadrează fiecare acordare în parte.”
În timpul evenimentului, s-a discutat și despre o speță concretă în care firma 1 a dat tichete cadou salariaților firmei 2, dar fără să informeze firma 2 despre acest lucru. Într-o asemenea situație, Monica Țariuc spune că firma 2, ai cărei salariați au beneficiat de acele venituri, n-ar trebui să fie trasă la răspundere în vreun fel pentru ceea ce a făcut firma 1:
„Mie mi se pare că, în situația asta în care angajatorul nu a știut, riscul n-ar trebui să fie la angajator. Pentru că există un plătitor de venit terț și o persoană care a primit venitul respectiv. Aici, presupunerea mea e că plătitorul terț probabil l-a încadrat ca venit din alte surse și a reținut impozit pe venit, dar există tot la plătitorul terț riscul ca, în cazul unui control, să fie considerate venituri din salarii, așa încât obligația de reținere ar exista tot la plătitorul de venit, nu la angajator. În mod special în cazul în care nu a știut angajatorul. Ca societate, nu poți să fii ținută responsabilă pentru plata unor taxe aferente unor venituri despre care tu nu ai știut.”
Mai departe, specialista de la Deloitte a detaliat problema diurnelor transportatorilor, acolo unde controalele devin din ce în ce mai complexe. Totodată, lucrurile se pot complica și mai mult dacă vorbim de transporturi internaționale.
„Referitor la diurne, acum câțiva ani, cred că în 2015, dacă nu mă înșel, a existat o amnistie în această zonă care a cuprins, într-adevăr, mai multe activități, dar și partea asta de diurne acordate transportatorilor. Nu a fost urmată amnistia de o modificare semnificativă în legislație și practica a rămas în unele locuri aceeași ca înainte de amnistie. A început iar anul trecut o campanie de control în această zonă și inspecțiile, acum, ridică niște probleme de substanță mult mai complexe decât acum cinci ani și foarte interesante, mai ales prin colaborarea cu inspectoratele teritoriale de muncă. Se pun acolo foarte multe probleme și sunt implicații inclusiv transfrontaliere în cazul transportului internațional.
Problema care se pune este aceea de caracter excepțional al delegării salariatului respectiv. Pentru că, din punct de vedere al Codului muncii, delegația este delegarea sau detașarea salariatului, presupune o situație excepțională ocazională în care angajatul nu-și poate desfășura activitatea la locul de muncă fix pe care-l are prevăzut în contractul individual de muncă, ci într-o altă locație. La fel, Codul muncii mai prevede și clauza de mobilitate, care se aplică în cazul angajaților care, prin natura activității, nu au un loc de muncă fix.
Plecând de aici, șoferii au mai degrabă o activitate cu caracter mobil, în sensul că nu au niciodată un loc de muncă fix. Și atunci nu este excepțional faptul că ei trebuie să se deplaseze în anumite locuri pentru a-și desfășura activitatea. Nu se poate aplica nici tratamentul preferențial aplicat diurnei care se acordă în cazul delegării. Și, pe această filieră, mergând din Codul muncii înspre legislația fiscală, se aplică impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale acestor diurne. (...) Acum, nu vreau să sperii foarte tare - există, evident, și situații în care sunt argumente suficiente care să demonstreze că șoferii respectivi se află într-o situație excepțională, motiv pentru care primesc și această indemnizație zilnică, să-i spunem”, a lămurit Monica Țariuc la conferința avocatnet.ro.
Contribuțiile sociale și ajutoarele de stat
Dincolo de chestiunile prezentate mai sus, contribuabilii trebuie să aibă în vedere anul acesta și controale ce țin, în general, de zona contribuțiilor sociale, deci nu doar pe partea de tichete cadou și diurne, sau de ajutoarele de stat date în contextul crizei coronavirusului.
„Ce ne așteaptă anul acesta? Au fost deja anunțate oficial intențiile de a merge în control tematic pe asigurări sociale, ca temă generală, pentru că nu a existat nicio inspecție de acest gen, care să țintească zona aceasta, de mai bine de cinci ani de când contribuțiile sociale s-au mutat la ANAF de la casele de sănătate, casele de pensii și așa mai departe. Și, la fel, s-a anunțat o intenție de a verifica, evident, facilitățile acordate în pandemie.
Aici nu cred că este nicio surpriză, pentru că autoritățile române au reacționat foarte bine, în sensul că și angajatorii s-au adaptat foarte bine pandemiei, dar și autoritățile, pentru că nu au insistat cu prezentarea documentației-suport de sute de pagini pentru a acorda facilitatea, cu termene lungi de acordare. Și-au dat seama că este nevoie de un proces mult mai rapid. Ca atare, au mers pe varianta de a acorda aceste facilități în baza unei documentații-suport limitate. Și cele mai multe au fost acordate în baza unei declarații pe propria răspundere a administratorului.
Ce ne așteptăm să se întâmple acum este să vină un val de control în această zonă -- probabil că iarăși va fi o legătură între autoritățile de muncă și autoritățile fiscale --, care să verifice documentația-suport din spatele declarației pe propria răspundere. Și, atunci, sfatul meu pentru angajator este să se pregătească în acest sens cât de mult posibil înainte să vină inspecția - cu cât le facem mai repede, mai aproape de momentul în care am luat decizia, cu atât informația e mai proaspătă. Și ne este mai ușor s-o și justificăm, decât s-o pregătim sau să căutăm documente la un moment ulterior”, a spus senior managerul de la Deloitte.
Monica Țariuc a profitat de ocazie și a explicat că fiecare angajator ar trebui să fie atent atunci când vrea să acorde salariaților anumite beneficii. Întotdeauna trebuie verificat cum e nevoie să se procedeze, fiind necesar ca beneficiile să figureze în contractele de muncă, în regulamentul intern sau într-o politică de beneficii.
„Sunt anumite beneficii care necesită neapărat includerea în contractul individual de muncă, pentru a beneficia de tratament fiscal favorabil. Spre exemplu, cele precum ajutoarele sau cadourile - acolo trebuie neapărat să fie menționate în contractul individual de muncă, pentru a beneficia de tratament fiscal favorabil. Așa că recomandarea mea e să vă uitați la fiecare beneficiu în parte, să observați dacă este o limitare în acest sens. Acum, să ai și toate beneficiile listate într-un contract individual de muncă nu e tocmai la îndemână, pentru că beneficiile se mai schimbă, apar unele noi. Să faci acte adiționale pentru fiecare beneficiu în parte, să modifici e puțin mai complicat. Dar, în orice caz, vă recomand să aveți un document intern, cel puțin regulamentul intern sau o politică de beneficii și, acolo unde este nevoie, să le introduceți și în contractele individuale de muncă, în mod specific”, a subliniat specialista.
Redacția noastră a scris recent despre tendințele din 2021 în controalele ANAF la companii, acolo unde am amintit inclusiv despre verificările pe zona taxelor salariale, dar și despre alte aspecte.