Ce reprezintă, de fapt, medierea fiscală
Atunci când cere mediere în relația cu Fiscul, contribuabilul ce se află în pragul executării silite pentru neplata unor datorii fiscale nu face altceva decât să întrerupă executarea propriu-zisă a executării. Astfel, medierea înseamnă o discuție cu reprezentanții Fiscului, ce are ca scop găsirea de soluții pentru stingerea datoriilor contribuabilului, inclusiv stabilirea unor înlesniri la plată pentru aceste datorii.
“Procedura de mediere se organizează de către organul fiscal, prin asigurarea participării a doi reprezentanți, respectiv unul din cadrul compartimentului cu atribuții în evidența analitică pe plătitori, iar celălalt din cadrul compartimentului cu atribuții în executare silită”, prevede Ordinul ANAF 1.757/2019.
Procedura medierii fiscale e asemănătoare medierii clasice?
Oarecum. În ambele cazuri se încearcă găsirea, de comun acord, între două părți, a unor soluții pentru o situație dificilă în care se află una dintre ele. Totuși, diferit față de medierea clasică, care implică găsirea de soluții cu ajutorul unui terț, respectiv a unui mediator autorizat, nu a uneia dintre părți, în cazul medierii fiscale, rolul de mediator e preluat chiar de Fisc.
Cum se inițiază, mai exact, o procedură de mediere fiscală
Contribuabilii care sunt somați de Fisc să plătească datoriile fiscale au la dispoziție 15 zile de la primirea somației pentru a depune, la organele fiscale competente, o notificare privind intenția de mediere. Apoi, Fiscul le transmite contribuabililor, în termen de cel mult două zile, detaliile întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere. Data organizării întâlnirii nu trebuie să depășească termenul de zece zile de la primirea notificării intenției de mediere.
Ce trebuie să apară în notificarea de mediere
În formularul ce trebuie trimis Fiscului pentru a începe o procedură de mediere fiscală, contribuabilul trebuie să scrie ce dorește să obțină în urma demersului:
- fie să clarifice obligațiile fiscale de plată, inclusiv amenzi de orice fel și alte creanțe bugetare, înscrise în somația de executare silită. Pentru asta, la întâlnirea cu Fiscul, contribuabilul aduce tot ce consideră necesar pentru a demonstra că nu are atât de plată cât i se impută sau că are mai puțin;
- fie să ceară o analiză, împreună cu Fiscul, a situației sale economice și financiare, astfel încât să găsească cele mai bune soluții pentru plata datoriile acumulate, inclusiv să ia în calcul o înlesnire la plată. În acest caz, contribuabilul va trebui să scrie în notificare și chestiuni precum motivele pentru care nu poate plăti dările la timp și cum ori când crede că ar putea face plățile.
Ținând cont de faptul că procedura nu poate duce la modificarea datoriilor în mod direct, motivul principal al demarării unei proceduri de mediere este suspendarea executării silite. Suspendarea procedurii de executare silită se face, potrivit Ordinului 1.757/2019, de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenția de mediere. Reluarea ei se face după ce procedura de mediere este terminată, adică peste 15 zile.
Încheierea procedurii este marcată, practic, de emiterea unui proces-verbal de finalizare a medierii, care cuprinde informații privind obligațiile de plată, posibilitatea de a intra într-o procedură de înlesnire la plată, dacă s-au găsit cauze de suspendare a executării silite și faptul că rămân 15 zile ca să plătească ce i s-a pretins în somație sau ca să ceară înlesnirea la plată. Mai multe detalii despre conținutul procesului-verbal și despre finalizarea procedurii pot fi citite în acest material.
Pe de altă parte, în cazul în care contribuabilul nu se prezintă la mediere, executarea silită este reluată.
Ce presupune întâlnirea cu Fiscul
La întâlnirea cu Fiscul, contribuabilul aduce tot ce consideră necesar pentru a demonstra că nu are atât de plată cât i se impută. Desigur, și Fiscul analizează propriile evidențe și vine cu propriile documente. La discuții sunt prezenți cel puțin doi oameni din partea organului fiscal, iar discuțiile se poartă în jurul întinderii obligațiilor fiscale și posibilelor soluții pentru contribuabilul care e bun de plată. Aici vorbim inclusiv analizarea posibilității de a cere o măsură de înlesnire a plăților, precum eșalonarea.
În orice caz, indiferent de cum se termină discuția cu Fiscul și concluzia la care se ajunge, inițierea unei proceduri de mediere are efectul, așa cum spuneam mai sus, de a mai amâna puțin executarea silită. Pentru cei cu șanse reale la obținerea unei înlesniri la plată, medierea ajută și la câștigarea de timp pentru a obține înlesnirea. Desigur, discuția în sine poate lămuri contribuabilul în mai multe aspecte, așadar, utilitatea ei diferă, cu siguranță, de la caz la caz.
Într-un răspuns la o solicitare făcută de redacția avocatnet.ro privind numărul de proceduri demarate la nivelul organelor fiscale în ceea ce privește medierea, ANAF ne-a transmis că, până la data de 31.12.2020, au fost încheiate 812 procese-verbale de mediere.