avocatnet.ro 
Nota redacției: În practică, unele firme se confruntă cu refuzuri din partea autorităților în ceea ce privește decontarea indemnizațiilor pentru șomerii tehnici cărora li s-au modificat salariile minime de la începutul lui ianuarie - detalii, în acest material.
Suspendarea contractului ca urmare a aplicării prevederilor art. 52 alin. (1) lit. f) din Codul Muncii, deși codul încadrează și această situație tot în categoria celor privind suspendarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, în mod indirect, reprezintă o suspendare ca urmare a restricțiilor impuse de către autorități.
În cazul contractelor suspendate, sunt suspendate toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea acestora, deci renegocierea contractuală este posibilă, însă modificările se vor aplica din momentul în care suspendarea va înceta.
În același timp, în cazul suspendării unui contract de muncă în baza art. 52 alin (1) lit. f) și coroborând acest text cu cel al art. 49 alin. (2) și (3), avem o suspendare a prestării muncii și a plății drepturilor salariale, iar salariații afectați primesc o indemnizație în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, pe toată durata menținerii stării de alertă sau stării de urgență. Indemnizația se încadrează în categoria altor drepturi și obligații prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
Dacă ne referim strict la nivelul salariului minim, atât păstrarea salariului minim aplicabil în momentul suspendării contractului de muncă, cât și majorarea sa la actualul nivel, implică o interpretare subiectivă a actelor normative incomplete și necorelate.
În varianta menținerii nivelului salarial din momentul suspendării, dacă acesta era la nivelul salariului minim, ar încălca dispozițiile art. 164 alin (2) din Codul muncii, chiar dacă indemnizația nu reprezintă venit salarial în sensul contraprestației muncii prestate. Indemnizația, fiind raportată la salariul de bază negociat și înscris în contractul individual de muncă, reprezintă un drept al salariatului, iar diminuarea acesteia nu ar fi posibilă.
Totodată, majorarea salariului (prin act adițional sau prin decizie unilaterală) fără încetarea suspendării ar încălca dispozițiile art. 49 alin. (6) din Codul muncii.
Din punct de vedere legal, HG nr. 905/2017 obligă angajatorii să transmită datele privind suspendarea și încetarea suspendării cel târziu în ziua anterioară producerii modificării, iar în lipsa altor prevederi legale cu caracter special care să reglementeze aceste situații, o astfel de modificare presupune ca cel puțin pentru o zi, ziua anterioară re-suspendării, contractul de muncă să nu fie suspendat.
Cei aflați în astfel de situații sunt, în realitate, obligați să încalce dispozițiile legale, indiferent de varianta pe care o aleg, cu excepția cazului în care încetează suspendarea pentru o zi, operează modificările conform HG nr. 4/2021 și dispun o altă suspendare.
Nici interpretările agențiilor pentru ocuparea forței de muncă nu sunt unitare, iar clarificarea acestei situații implică fie o modificare a actelor normative, fie o completare a acestora.
BRATU ALINA 
herminav