Astfel, în contextul creșterii vânzărilor de produse prin comerțul online, firmele trebuie să fie foarte atente la obligațiile legale specifice pe care le au, dacă nu vor să riște amendarea atunci când vine Protecția Consumatorilor în control.
„Vânzările online au avut o creștere exponențială în anul 2020, ținând cont și de recomandările autorităților către populație de a petrece cât mai puțin timp în spațiile închise sau aglomerate, pentru a reduce riscul de infectare cu noul virus SARS-CoV-2. Pe plan juridic, realizarea vânzărilor în mediul online vine cu o serie de obligații pe care comercianții trebuie să le respecte pentru a se feri de potențiale sancțiuni în cazul unor controale efectuate de ANPC”, au precizat, pentru avocatnet.ro, Ruxandra Bologa, Partener, și Ada Butnaru, Avocat Asociat, ambele de la NNDKP.
Cele două avocate spun că practica recentă a celor de ANPC arată că inspectorii de stat verifică, de obicei, șase mari chestiuni ce țin de comerțul online.
1. Link-ul spre site-ul ANPC. Indicarea unei legături între site-ul prin care comerciantul își vinde produsele și site-ul ANPC este o obligație legală pe care o au profesioniștii care vând către consumatori.
2. Codul CAEN specific. Altă chestiune urmărită de autorități este autorizarea codului CAEN 4791, care se referă la desfășurarea activităților de comerț online, spun cei de la NNDKP.
3. Afișarea corespunzătoare a prețurilor. O atenție deosebită trebuie acordată prețurilor afișate la produsele vândute, în mod special dacă profesioniștii aplică reduceri. Concret, reducerile trebuie să se raporteze la prețurile de referință practicate de comerciantul în cauză.
„Afișarea corespunzătoare a prețului capătă și mai multă importanță atunci când este vorba de practicarea unor vânzări cu preț redus. Având în vedere că orice reducere de preț trebuie raportată la prețul de referință practicat în aceeași unitate pentru produse sau servicii identice, acesta fiind cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării prețului redus, comercianții trebuie să fie vigilenți pentru a se feri de eventuale sancțiuni”, au explicat Ruxandra Bologa și Ada Butnaru.
Două practici problematice pe care inspectorii ANPC le sancționează se referă la afișarea unui preț redus la produse care n-au mai fost comercializate anterior și la afișarea unui preț redus la produse pentru care s-a practicat un preț mai mare strict în ultimele zile.
„În practică, se poate observa, spre exemplu, că inspectorii ANPC sancționează ca o formă de publicitate înșelătoare indicarea de către comerciant a unui preț redus la un produs, atunci când acesta nu a mai fost comercializat, de fapt, în respectiva unitate. De asemenea, am observat că au fost aplicate sancțiuni și atunci când reducerea de preț a fost raportată la un preț mai mare, practicat în urmă cu doar câteva zile, și nu la prețul cel mai mic din ultimele 30 de zile. Se poate observa, de asemenea, că legislația nu este adaptată la vânzările online, întrucât se referă la «spațiul de vânzare» - în acest caz se poate considera că spațiul de vânzare este reprezentat de pagina de internet prin intermediul căreia au loc vânzările cu preț redus”, au punctat avocatele.
4. Traducerea informațiilor de pe etichete. Mai exact, ne referim la traducerea în limba română a tuturor informațiilor de pe etichetele produselor vândute (mai ales dacă sunt produse alimentare), dar și la indicarea corectă și completă a acestor informații.
„Totodată, cerințele privind etichetarea produselor sunt și ele atent urmărite în practică. În ultimii ani a existat o tendință din partea autorității de reglementare de a da o interpretare cât mai largă prevederilor privind traducerea în limba română a informațiilor de pe etichetele produselor alimentare, ajungându-se inclusiv la solicitarea ca orice informație prezentată într-o limbă străină să se regăsească și în limba română în același câmp vizual pe ambalajul produselor.
Cu toate acestea, am putut identifica și situații în care instanța de judecată a respins argumentele ANPC, menționând că o astfel de interpretare adaugă la lege. Acest lucru ne arată, mai ales în contextul adoptării la nivel european a unor prevederi privind înăsprirea amenzilor (inclusiv prin reglementarea acestora ca procente din cifra de afaceri), că asistența juridică potrivită este mai mult decât necesară în domeniul de retail, aflat constant în atenția autorităților din domeniul protecției consumatorilor”, au atenționat Ruxandra Bologa și Ada Butnaru.
5. Informarea prealabilă a consumatorilor. Altă chestiune importantă în activitatea de comerț online este respectarea cerințelor de informare precontractuală a consumatorilor (înainte de plasarea comenzilor online).
6. Campaniile promoționale. În fine, avocatele de la NNDKP s-au referit și la respectarea, în cadrul campaniilor promoționale, a principiilor generale de fond și de formă derivate din legislația protecției consumatorilor (este vorba inclusiv de cele desfășurate prin intermediul cardurilor de loialitate):
„Alte mecanisme des utilizate de comercianți și care sunt supravegheate de ANPC privesc desfășurarea campaniilor promoționale. Antrenarea consumatorilor în anumite practici de promovare a produselor/serviciilor cu scopul de a stimula vânzările poate fi făcută doar urmărind anumite reguli speciale în funcție de natura acestor practici.
O astfel de practică este loteria publicitară care tinde să stimuleze în rândul participanților speranța unui câștig prin tragere la sorți. Din cauza reglementării anevoioase, dar și a riscului ca acestea să fie recalificate ca joc de noroc, loteriile publicitare trebuie privite cu atenție, iar desfășurarea acestora trebuie să țină cont nu doar de regulile specifice aplicabile lor, ci și de regulile generale privind protecția consumatorilor.
În practică, folosirea sintagmelor de tipul «Felicitări, ai fost înscris în concurs» ar trebui evitate, având în vedere că ANPC le poate interpreta ca o modalitate de inducere în eroare a consumatorilor, creându-le falsa impresie că au intrat deja în posesia unui premiu.”
Urmează noi schimbări
Foarte important de știut este că două directive europene relevante urmează să fie transpuse în legislația românească - una până la 28 noiembrie 2021 (Directiva 2.161/2019) și una până la 1 iulie 2021 (Directiva 771/2019). Ambele acte normative vor avea efecte în activitatea comercianților online.
„Directiva 2.161/2019 impune furnizorilor de piețe online (marketplace), printre altele, ca atunci când oferă consumatorilor posibilitatea de a căuta în cataloagele lor produse oferite de părți terțe (alți comercianți sau necomercianți), să informeze consumatorii cu privire la principalii parametri de stabilire a ierarhiei produselor prezentate, consumatorii putând face astfel o alegere corectă și informată. În plus, consumatorii ar trebui informați cu privire la modul în care obligațiile legate de contract sunt partajate între partea terță care oferă bunurile și furnizorul de piață online.
Totodată, Directiva 771/2019 își propune să armonizeze la nivelul Uniunii Europene aspecte ce țin de elementele contractuale esențiale cum ar fi criteriile de conformitate, măsurile corective în caz de neconformitate și principalele modalități de punere în aplicare a acestora. Un aspect de noutate pe care îl aduce directiva și care trebuie avut în vedere de comercianți, odată ce aceasta va fi transpusă în dreptul intern, privește obligativitatea acordării certificatului de garanție comercială. Acesta trebuie oferit consumatorului, pe un suport durabil, cel mai târziu în momentul livrării bunurilor. Sub actuala reglementare, acesta trebuie oferit pe suport durabil doar la cererea consumatorului”, au indicat specialistele.
În altă ordine de idei, nu doar ANPC se va concentra în 2021 asupra activității comercianților online, ci inclusiv Fiscul. Într-un raport recent al Ministerului Finanțelor, autoritățile scriu că inspectorii antifraudă se vor concentra, în mod deosebit, pe activitatea comercianților online. Prevenirea și combaterea fraudei fiscale este unul dintre obiectivele anului 2021, la care figurează pe listă inclusiv controlarea comerțului electronic.