avocatnet.ro 
În România, aspectele ce țin de legislația spălării banilor se regăsesc reglementate în Legea nr. 129/2019. În momentul când această lege a luat locul vechii reglementări, mulți dintre raportorii vizați, printre care și contabilii, s-au concentrat în special pe formalitățile ce țin de declararea beneficiarului real și, poate, mai puțin pe scopul obligațiilor impuse în materia prevenirii spălării banilor.
Așa cum subliniază cei de la IFAC în ghidul pus la dispoziție recent, cei care se ocupă de contabilitate sunt în prima linie de luptă contra fenomenului spălării banilor, tocmai prin prisma obiectului lor de activitate. Asta îi face, totodată, și mai vulnerabili în fața riscurilor, întrucât „ajutorul” acestora în operațiunile de spălare de bani, chiar dacă neintenționat, îi face responsabili de faptele ilicite atunci când ar fi trebuit să facă anumite raportări și nu le fac.
Prima responsabilitate a contabililor este să-și cunoască foarte bine clientul - să-i cunoască identitate și activitatea - business-ul - și beneficiarii reali, în principal. Asta presupune o preocupare nu doar inițială, atunci când semnează cu noul client pentru a se ocupa de toate sau de o parte dintre operațiunile contabile din business-ul respectiv, ci una continuă.
IFAC le recomandă contabililor să urmeze o abordare a riscurilor în felul următor: să identifice, mai întâi, care sunt riscurile de spălare de bani la care se supune activitatea lor prin raportare la clienții actuali și la serviciile pe care le furnizează acestora, precum și prin raportare la aria geografică a activității acestora, dacă e cazul; apoi, să analizeze fiecare risc în parte și probabilitatea ca acesta să se materializeze, precum și ce impact ar avea dacă s-ar întâmpla asta; în al treilea rând, să implementeze proceduri care să reducă la minim riscurile, iar asta presupune, printre altele, ca toți cei cu care lucrează să înțeleagă riscurile și să fie instruiți corespunzător (cum e cerut, de pildă, și în cazul GDPR-ului); și, în fine, să aplice procedurile de due-dilligence (cunoașterea clientului și afacerii sale) proporțional cu riscurile aferente.
De pildă, arată IFAC, apropo de riscurile ridicate, un client care ține să ascundă anumite aspecte legate de business-ul său fără motive bine întemeiate, fundamentate cumva în legislație, sau un business cu o structură inutil de complexă indică, fără dar și poate, existența unui risc ridicat de spălare de bani. Același lucru e valabil pentru beneficiarii cu expunere politică de orice fel.
Specialiștii IFAC subliniază totodată importanța cu care trebuie tratate aspectele ce țin de înființarea firmelor și serviciile pe care contabilii le oferă în legătură cu asta (cu toate că multe dintre ele sunt, în fapt, de competența unor alți profesioniști, în România contabilii se ocupă semnificativ de astfel de proceduri). Aici se pot identifica cel mai frecvent factori care arată înspre posibilitatea unor fapte de spălare de bani.
În ghidul prezentat, IFAC oferă câteva exemple de „zone roșii” din perspectiva riscurilor: contabilului i se pune în față un business care nu pare să aibă un scop economic bine determinat, întinderea geografică (business multinațional) pune un semn de întrebare din perspectiva relevanței business-ului în toate acele state, informații despre beneficiari care vin cu mare dificultate sau numai după nenumărate solicitări, clienți care devin extrem de secretoși atunci când indică sursa banilor din spatele business-ului ș.a. asemenea.
Contabilii ar trebui să refuze clienții atunci când au dubii în privința autenticității documentelor prezentate, de exemplu. De asemenea, IFAC atrage atenția contabililor asupra clienților care solicită sfaturi fiscal-contabile despre cum să eludeze legea, reamintindu-le, practic, că nu acesta e scopul profesiei lor și că indicat este să raporteze orice suspiciune de spălare de bani.
O ultimă parte a ghidului IFAC vizează afacerile în dificultate, arătând că acestea sunt adesea ținta celor care vor să încalce legea, tocmai pentru că exploatează aceste dificultăți financiare pentru a derula activități ilicite și a introduce, de pildă, bani iliciți în firmă.
kamy_nora 
adriandimitriu