Toți angajatorii ar trebui să-și pregătească, dacă pot, o procedură de preluare a sesizărilor salariaților, sfătuiesc specialiștii

Respectivul proiect de lege trebuie să fie oficializat până la finalul anului 2021, iar obligația pentru firmele cu mulți salariați se va aplica abia din 2023. Cu toate acestea, cei de la NNDKP sfătuiesc o abordare mai precaută și spun că toți angajatorii ar trebui să fie pregătiți cu un mecanism intern până la finalul anului, în măsura în care pot.

„Procesul legislativ românesc este încă în faza incipientă, iar părțile interesate ar trebui să contribuie la conturarea formei finale a proiectului de lege de transpunere. (...) În consecință, într-o abordare precaută, companiile ar trebui să se pregătească pentru respectarea deplină (a noilor reguli - n. red.) începând cu decembrie 2021”, a subliniat George Trandafir, Senior Associate la NNDKP, într-un articol publicat luni. Conform specialistului, abordarea noilor reguli ar trebui pregătită după cum urmează:

• companiile cu cel puțin 250 de salariați ar trebui să fie pregătite complet să preia sesizările salariaților;
• companiile care au între 50 și 249 de salariați ar trebui să grăbească procesul de implementare a canalului intern pentru sesizări; asta dacă din analizele proprii reiese că sesizările făcute de salariați prin canale externe ar putea afecta activitatea angajatorilor;
• companiile care au sub 50 de salariați pot lua și ele în calcul implementarea unui canal intern de preluare a sesizărilor, dacă acest lucru e posibil din punct de vedere al resurselor necesare; motivul ar fi același ca la punctul anterior - sesizările ajunse pe canalele externe ar putea afecta activitatea angajatorilor;
• indiferent de numărul de salariați, angajatorii care deja sunt obligați să aplice legislația actuală a avertizorilor de integritate ar trebui să-și actualizeze politicile interne și mecanismele de preluare a sesizărilor.

„Regulile de avertizare nu sunt noi în peisajul juridic românesc. Legislația deja acoperă anumite domenii de activitate (de exemplu, activități bancare, asigurări, combaterea spălării banilor) și include unele reguli de denunțare, care vor continua să se aplice în temeiul Directivei avertizorilor.

În plus, din 2004, o lege a denunțătorilor este în vigoare în România, dar aplicabilitatea sa este limitată la operațiunile entităților publice. Din punct de vedere practic, impactul său a fost limitat la zero, fără dezvăluiri publice semnificative și fără o jurisprudență dezvoltată în jurul lor. Noua lege a avertizorilor va înlocui legea din 2004, va deveni un standard general comun în facilitarea și gestionarea rapoartelor privind încălcările și va completa legislația sectorială existentă”, a explicat George Trandafir.

Potrivit specialistului, proiectul de lege pregătit de autorități prevede o extindere a tipurilor de încălcări de raportat - de la încălcarea legislației europene (ce prevede directiva) se merge la orice încălcare a legii, a deontologiei și a normelor profesiilor reglementate. Asta dacă ele se întâmplă în cadrul companiei și pot fi considerate abateri disciplinare, infracțiuni și nu numai.

„Dintr-o perspectivă practică, permițând denunțătorilor să raporteze orice încălcare îi scutește de sarcina împovărătoare de a evalua ceea ce constituie o încălcare a legislației UE și ceea ce este doar încălcarea legislației interne. Abordarea alternativă, care ar fi urmat cuvânt cu cuvânt directiva denunțătorilor, a fost considerată ca făcând potențial nesemnificative numărul și sfera rapoartelor privind încălcările, afectând astfel puternic eficacitatea directivei denunțătorilor”, a spus specialistul de la NNDKP.

Atenție! Proiectul de lege se va aplica doar după aprobarea de către Guvern, adoptarea de către Parlament, promulgarea de către șeful statului și publicarea în Monitorul Oficial. România este obligată să transpună directiva în cauză, astfel că proiectul de lege va deveni realitate mai devreme sau mai târziu.