avocatnet.ro 
„Una din cele mai discutate probleme actuale în domeniul transporturilor, construcţiilor şi nu numai este recalificarea diurnelor în venituri cu caracter salarial cu efectele dezastruoase evidente pentru orice companie.
Subiectul a ridicat în ultima perioadă suficiente controverse încât s-a format un grup de lucru care încearcă să clarifice şi să pună de acord legislaţia naţională, UE, deciziile instanţelor şi interpretările organelor fiscale. Există multe companii care momentan au scăpat de controale, altele care au reuşit să le prelungească şi alte firme care deja şi-au primit deciziile de impunere cu sume suficient de mari încât să pună în pericol real derularea activităţii.
Astăzi, printr-o decizie care după cunoştinţele noastre este premieră în România, Comisia Centrală de Soluţionare a contestaţiilor a desfiinţat o decizie de impunere pe suma de peste 5 milioane de euro rezultată din recalificarea diurnelor în venituri cu caracter salarial. Decizia de astăzi e o gură de aer proaspăt şi sperăm să se repete!”, scrie în comunicatul recent publicat de societatea de avocați Chiriță și Asociații, despre procedura administrativă în care societatea de transport a fost reprezentată de avocatele Oana Chiriţă şi Raluca Colcieri, în colaborare cu o echipă de consultanţi din cadrul TZA Tax.
Speța a implicat o societate multinaţională de transport internaţional de mărfuri, unde, în urma controalelor făcute de Fisc în ultima perioadă, practica de a reîncadra diurnele este destul de comună, așa cum subliniau recent cei de la Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România. În urmă cu o lună, Uniunea susținea că a cerut celor de la Finanțe să clarifice care sunt situațiile în care diurna ar putea fi totuși reîncadrată și făceau trimitere la firmele de plasare de forță de muncă, acolo unde numărul șoferilor angajați e cu mult mai mare decât numărul autovehiculelor operate, firme care, în mod evident, nu ar putea fi calificate ca fiind de transport internațional. Reîncadrarea diurnei aduce firmele de transport în faliment, concluzionau reprezentanții transportatorilor în comunicatul transmis acum o lună.
Ce s-a întâmplat, concret, în speța unde avocații au obținut câștig de cauză? „Inspectorii fiscali au considerat că societatea română ar avea exclusiv rolul de a gestiona resursele umane în vederea prestării serviciilor de transport pe teritoriul UE, pe care ulterior firma mamă, dintr-un alt stat membru UE, le factura către clienţi. În acest context s-a reţinut în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală că şoferii şi-ar desfăşura activitatea exclusiv în afara țării, pe teritoriul UE, iar locul de muncă al salariaților nu este în România. S-a plecat de la premisa că în România şoferii sunt doar recrutaţi şi instruiţi înainte de a fi trimişi în străinătate”.
Inspectorii au considerat că șoferilor de autocamion care fac curse internaționale nu li se aplică prevederile articolului 43 din Codul muncii (delegare) și că respectivii ar fi fost angajați doar în scopul de a fi puşi la dispoziţia clientului din alt stat european, nefiind vorba de o detașare în sensul prevederilor art. 5, alin. 2), lit. a) și b) din Legea 16/2017. Fără să analizeze cu atenție contractele de muncă ale șoferilor, inspectorii au încadrat situația ca detașare transnațională.
„În concluzie, întrucât s-a apreciat că nu a existat o delegare, ci detaşare transnaţională, echipa de inspecţie fiscală a reîncadrat sumele acordate şoferilor sub formă de diurne, şi a procedat la reîntregirea bazei de calcul al impozitului pe salarii cu diurnele aferente emiţând o decizia de impunere (...)
În cazul analizat era necesar ca analiza să aibă în vedere elementele obligatorii din contractele de muncă privitoare la acordarea diurnei în raport cu conţinutul economic al activităţii desfăşurate. Organul fiscal trebuia să probeze că aceste contracte nu reflectă conţinutul economic al activităţii desfăşurate. De asemenea, s-a reţinut că organele de inspecţie ar fi trebuit să analizeze şi natura sumelor acordate şoferilor prin raportare la mijloacele de probă administrate şi la jurisprudenţa CJUE”, scriu cei de la Chiriță și Asociații.
doina-marieta 
Florin Cioca