Raportarea tranzacțiilor suspecte la ONPCSB: Noutăți legislative pe care să le ai în vedere

Mai puține situații în care trebuie semnalate tranzacțiile suspecte la ONPCSB

Pe 30 aprilie au intrat în vigoare mai multe modificări la legea contra spălării banilor (Legea nr. 129/2019), iar una dintre ele vizează lista situațiilor în care trebuie să fie transmis la Oficiu raportul privind tranzacțiile suspecte. Lista se rezumă acum la următoarele două mari categorii de situații:

• bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau
• informațiile pe care entitatea raportoare le deține pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi.

Până acum, legea prevedea, în afară de situațiile de mai sus, care au rămas nemodificate, că raportul trebuie transmis și atunci când persoana sau împuternicitul/ reprezentantul/ mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi, precum și în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.

Atenție! Cei care nu transmit aceste rapoarte pot fi sancționați, conform legii, cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei. Entitățile raportoare transmit, de îndată, ONPCSB raportul pentru tranzacții suspecte înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului care are legătură cu suspiciunea raportată, potrivit cerințelor Legii 129. Tranzacția nu se efectuează până la expirarea unui termen de 24 de ore de la momentul înregistrării, iar dacă Oficiul nu dispune suspendarea efectuării tranzacției în termenul acesta, entitatea raportoare poate efectua tranzacția.

Noi documente pentru raportat, din 17 mai

Ordinul ONPCSB 14/2021, care a apărut în luna martie, introduce din 17 mai 2021 patru modele de rapoarte care trebuie transmise la ONPCSB și instrucțiuni de completare pentru ele: raportul de tranzacții suspecte (pentru entități bancare și nonbancare), raportul de tranzacții cu numerar de minimum 10.000 de euro (pentru entități bancare și nonbancare), raportul de transferuri externe (pentru entități bancare și nonbancare), raportul privind transferurile de fonduri pentru activitatea de remitere de bani.

În mod normal, Legea 129/2019 prevede că modelele rapoartelor amintite mai sus ar fi trebuit să apară în Monitorul Oficial încă din toamna anului 2019. Însă ONPCSB a venit cu ele abia în luna martie a acestui an. 

Bine de știut: Entitățile raportoare sunt considerate, în mare, instituțiile de credit, instituțiile financiare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, notarii publici, avocații, executorii judecătorești, furnizorii de servicii pentru societăți, agenții și dezvoltatorii imobiliari, precum și alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri (în măsura în care efectuează tranzacții în numerar de minimum 10.000 de euro, echivalent în lei).