„În situația în care are deja o decizie de impunere în urma unui control fiscal, contribuabilul trebuie să vadă cum se descurcă mai departe cu situația societății. De multe ori, șocul este mare. Se întâmplă ca, în timpul inspecției, contribuabilul să nu-și dea seama de sumele pe care urmează să le stabilească inspectorii fiscali, fiind în unele situații vorba despre o comunicare precară, pentru că, altfel, Codul de procedură fiscală prevede explicit că inspectorii fiscali ar trebui să informeze contribuabilul pe măsura constatărilor lor fiscale - asta nu se întâmplă cel puțin la nivel de sume. Și, atunci, în momentul în care primește proiectul raportului de inspecție fiscală, contribuabilul are un prim șoc. Și, mai ales dacă e cazul unei societăți care nu s-a confruntat niciodată cu probleme de această natură, întrebarea este «Eu acum ce fac, ce urmează?». (...)
Mergem în instanță cu debitul fiscal, dacă avem argumente fiscale. Dar, până la acel punct, sunt o serie de aspecte foarte pragmatice, punctuale care pot bloca viața societății și care trebuie considerate prioritare, precum contestarea debitului fiscal. Bineînțeles, există variantele în care se poate solicita organelor fiscale o eșalonare, se poate depune o scrisoare de garanție bancară, se poate solicita în instanță suspendarea executării actului administrativ, cu depunerea unei cauțiuni, dacă sunt îndeplinite condițiile Legii contenciosului administrativ”, a explicat specialista. În continuare, aceasta s-a axat pe trei mari soluții.
1. Suspendarea soluționării contestației prealabile în cazul unei sesizări penale
Prima situație ia în calcul eventualitatea în care contribuabilul, deși a contestat decizia, se confruntă inclusiv cu o sesizare penală.
„Sunt situații în care contribuabilul a formulat contestația prealabilă, a încercat să găsească niște metode (să plătească parțial sau să meargă pe eșalonare) și se trezește cu o surpriză suplimentară - primește o decizie de suspendare a soluționării contestației sale, pe motivul că organele fiscale au făcut o sesizare penală, pentru că organul de soluționare a contestației consideră că n-o poate soluționa până ce organele penale se pronunță pe dosarul penal.
Problema este durata procedurilor, pentru că această sesizare penală, care în 99% dintre cazuri este urmată de suspendarea soluționării contestației prealabile, blochează accesul contribuabilului la instanță cu dosarul său de fond fiscal. Astfel, el nu poate ajunge în fața instanței pentru a-și spune of-ul. Din păcate, procedura penală nu are un termen clar definit”, a punctat Lelia Grigore.
Ce este de făcut dacă ajungi într-o situație de acest gen? Recomandarea este de a ataca decizia de suspendare a soluționării contestației. Însă numai dacă decizia respectivă de suspendare este nefondată.
„De fiecare dată când există această posibilitate, sfatul nostru este de a ataca chiar decizia de suspendare a soluționării contestației. Codul de procedură fiscală prevede că nu-i obligatorie suspendarea procedurii fiscale, deci nu-i obligatorie suspendarea soluționării contestației prealabile în momentul formulării unei sesizări penale. Este la latitudinea organelor de soluționare a contestației să dispună suspendarea doar dacă această sesizare penală are legătură cu mijloacele de probă care contribuie la stabilirea mijloacelor de impozitare și dacă se află în strânsă legătură cu soluționarea contestației”, a spus Lelia Grigore.
În caz contrar, a spus managerul departamentului de litigii fiscale, cele două proceduri ar trebui să meargă în paralel, pentru ca contribuabilul să poată ajunge în fața instanței de contencios și să-și lămurească situația fiscală. Ba mai mult, e bine de știut că instanțele tind să dea dreptate firmelor atunci când se atacă suspendarea soluționării contestației.
2. Intrarea în insolvență și reorganizarea afacerii
Mai departe, la conferință a fost adusă în discuție intrarea în insolvență. Deși procedura este văzută cu ochi răi de către datornici, aceasta are șanse mari să se finalizeze cu bine, dacă este accesată la momentul potrivit și dacă planul de reorganizare este urmărit cu sfințenie.
„Ajungem și la insolvență, care încă este privită negativ. Din practica noastră, în ultima vreme, societățile o acceptă tot mai mult ca variantă pentru că își dau seama că suspendările se obțin destul de dificil - își doresc să-și continue activitatea și ajung până la urmă la fundamentul insolvenței, la faptul că ești protejat de această umbrelă a insolvenței. Părerea noastră este că sunt situații în care chiar poate reprezenta o gură de oxigen, pentru că aduce la un loc toți creditorii și te protejează de executările silite care-ți pot bloca activitatea”, a declarat Lelia Grigore.
Trebuie amintit că, în timpul stării de alertă, obligația de a cere intrarea în insolvență este opțională. Însă specialiștii recomandă evitarea oricărei întârzieri la accesarea procedurii, pentru că situația financiară a companiilor se poate agrava.
3. Suspendarea actului administrativ-fiscal
În fine, specialiștii de la Dobrinescu Dobrev SCA au mai vorbit și despre suspendarea actului administrativ-fiscal, o soluție care este mai greu de accesat. „Pentru a se obține această suspendare a executării actului administrativ, Legea contenciosului cere, ca primă condiție, aparența de nelegalitate a actului administrativ-fiscal”, a precizat Lelia Grigore.
Iar Codruț-Ionuț Chiriac, Avocat colaborator la Dobrinescu Dobrev SCA, a detaliat cam ce implică procedura: „Avem la dispoziție un termen foarte scurt în care autoritatea fiscală poate să vină să ne execute. De aceea, trebuie să fim pregătiți cu draft-ul de contestație, pentru a fi depus. Trebuie să fim disponibili să achităm o cauțiune, al cărei cuantum este variabil, să fim gata să plătim o taxă judiciară de timbru, care nu este foarte mare, și să putem să demonstrăm două condiții - existența unui caz bine justificat și existența unei pagube iminente.”
Informații mai multe despre soluțiile ce pot fi accesate după primirea unei decizii de impunere pot fi găsite în înregistrarea integrală a discuției de la conferința avocatnet.ro.