Insolvență 2021: Procedura are reguli temporare în noul an, însă unele dintre ele au devenit permanente

În mai 2020, atunci când țara noastră a intrat în starea de alertă care încă va exista cel puțin o bună parte din anul 2021, parlamentarii au venit cu Legea 55/2020, prin care au stabilit inclusiv reguli temporare pentru insolvențe.

Două dintre regulile temporare importante sunt că valoarea minimă a datoriilor pentru care se poate cere intrarea în insolvență, în cazul firmelor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial din cauza deciziilor autorităților, este de 50.000 de lei și că, la solicitarea intrării în procedură, se ignoră condiția ca sub 50% din datorii să fie către stat.

Ulterior, în iulie 2020, pragul minim de 50.000 de lei a fost stabilit permanent, pentru orice datornic (pragul general anterior era de 40.000 de lei), iar condiția referitoare la datoriile către stat a fost eliminată definitiv, potrivit Legii 113/2020. Astfel, aceste două reguli se vor păstra chiar și după ce țara noastră va ieși din starea de alertă.

Trecând mai departe, în 2021 rămân, totuși, valabile alte reguli temporare despre care companiile cu datorii e bine să știe (ele o să dispară la ieșirea din starea de alertă):

• companiile care se află în insolvență pot aștepta terminarea stării de alertă înainte de a cere tribunalului intrarea în această procedură legală, fără să riște vreo pedeapsă. Mai precis, termenul obișnuit de 30 de zile în care trebuie cerută intrarea în procedură se va aplica abia după terminarea stării de alertă;
• creditorii pot cere insolvența numai după ce încearcă încheierea unei convenții de plată. Această chestiune este valabilă pentru afacerile cu activitate întreruptă din cauza deciziilor autorităților. Creditorii care cer intrarea în insolvență în timpul stării de alertă trebuie să facă dovada încercării încheierii unei convenții de plată;
• executarea planului de reorganizare poate fi prelungită, dar nu mai mult de cinci ani. Pentru datornicii care și-au întrerupt activitatea din cauza deciziilor autorităților, durata de executare a planului de reorganizare poate fi de patru ani, nu de trei ani, cu posibilitatea prelungirii (dar fără să se depășească, în total, cinci ani).

În altă ordine de idei, Legea 113/2020 a mai venit cu două noutăți importante. Pe de o parte, s-a renunțat la executarea silită pentru datoriile acumulate în timpul insolvenței, iar, pe de altă parte, datoriile fiscale la stat pot fi cesionate fără condiții. Per total, acest act normativ a fost lăudat de specialiștii Țuca Zbârcea & Asociații, aceștia explicând că au fost rezolvate astfel mai multe probleme pe care insolvența le avea.

De ce nu-i bine să amâni intrarea în insolvență și cum poți să eviți procedura

Deși solicitarea insolvenței este opțională în timpul stării de alertă, specialiștii de la Voicu Filipescu sfătuiesc companiile cu datorii să evite amânarea nejustificată a demarării acestei proceduri.

„Prin urmare, este indicat ca debitorul să privească procedura de insolvență ca o pârghie pentru rezolvarea dificultăților în care se află businessul său, chiar dacă până la încetarea stării de alertă nu mai trebuie să se teamă de represaliile legale”, a explicat Mariana Popa, practician în insolvență și coordonator în cadrul VF Insolvență SPRL.

România se află în starea de alertă din 15 mai 2020, iar această stare a lucrurilor are șanse destul de mari să se prelungească până spre partea a doua a anului 2021, cel puțin. Din moment ce terminarea stării de alertă este un eveniment care cu greu ar putea fi estimat în prezent, datornicii n-ar trebui să amâne nejustificat intrarea în insolvență. Orice întârziere poate duce la creșterea datoriilor și la concedieri.

Totodată, cei de la CITR ne-au spus că, deși multe firme se tem de insolvență, declanșarea la timp a procedurii poate salva, de fapt, afacerea de la faliment.

Trebuie precizat inclusiv că firmele pot evita, în anumite condiții, insolvența. Mai precis, acest lucru este posibil dacă se apelează la concordatul preventiv. Potrivit specialiștilor Sierra Quadrant, concordatul este mai ușor de aplicat și poate duce la o revitalizare rapidă a unei afaceri.

„Procedura concordatului preventiv reprezintă un instrument juridic prin care este descurajată intrarea în insolvență a debitorului. Este o alternativă a creditorilor, care își recuperează creanțele într-un cadru ordonat de măsuri destinate acoperirii creanțelor acestora. Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă, care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat. Concordatul colectiv este avantajos pentru că permite acoperirea într-un timp cât mai scurt şi într-o proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment”, au explicat cei de la Sierra Quadrant.

Starea de alertă în care se află România este prelungită din 30 în 30 de zile, cea mai recentă prelungire fiind stabilită chiar marți de Guvern. Sunt șanse mari ca starea de alertă să fie menținută mai departe, chiar dacă între timp a început campania de vaccinare anticoronavirus.