Cum a ajuns România dependentă de importul de alimente din Italia, Spania, Franța. Minister: Aducem din afară 70% din ce consumăm

Cum a ajuns România dependentă de importul de alimente din Italia, Spania, Franța. Minister: Aducem din afară 70% din ce consumăm

România importă o mare parte din alimentele de bază. Carnea, brânza și produsele congelate de patiserie sunt în topul alimentelor aduse din străinătate. Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, valoarea acestora ajunge la 1,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul înregistrat anul trecut. 

Cei din sector se plâng că sunt victima marilor rețele de magazine, care au lanțurile de aprovizionare altfel făcute. Adevărul are totuși alte nuanțe. Marile rețele, care concentrează comerțul alimentar au nevoie de cantități importante de marfă, iar nevoia e greu de acoperit. E nevoie de asociere, de consolidare a producției pentru a avea acces pe termen lung la raf.  

Pe zi ce trece, România este tot mai dependentă alimentar de state precum Italia, Spania, Franța sau Germania. Potrivit ministerului Agriculturii, pe primul loc în topul celor mai importate alimente, se află carnea de porc cu importuri de 589 milioane de euro. Următoarele poziții sunt ocupate de brânză și caș, cafea, ciocolată și produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu o valoare care pornește de la 200 milioane euro fiecare.

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: "Dacă nu am fi avut seceta pedologică în toată regiunea de sud est, balanța comercială se echilibra cât de cât pentru că România este cunoscută că exportator de materie primă. Am ajuns să importăm 70% din ceea ce consumăm".

Peste 2.000 de localități din România nu au niciun serviciu de asistență socială

Patru universități din România au semnat un acord cu UNICEF și Colegiul Asistenților pentru creșterea numărului de asistenți sociali cu studii în domeniu. Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100, însă aproximativ 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu. 

Semnatarii își propun ca, până în 2030, furnizarea serviciilor sociale complexe să fie realizată numai de către asistenți sociali, așa cum sunt definiți în Legea 466/2004, pentru asigurarea calității corespunzătoare a acestor servicii, potrivit unui comunicat UNICEF. 

Prin protocolul semnat vineri, începând cu acest an, vor fi introduse etapizat programe specifice pentru consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel local. Un exemplu este cel al programelor care vizează creșterea numărului de locuri pentru învățământul la distanță astfel încât să se ajungă la cel puțin 500 locuri la nivel național.

Un alt obiectiv al acordului se referă la colaborarea pentru dezvoltarea competențelor și  a capacităților pentru cercetare, pregătire și supervizarea pentru profesiile forței de muncă din serviciile sociale, incluzând promovarea Codului privind practica asistentului social.