România, cea mai mare creştere a comerţului online din UE. Piața a ajuns la 5,6 miliarde euro

România, cea mai mare creştere a comerţului online din UE. Piața a ajuns la 5,6 miliarde euro

România a avut cel mai rapid ritm de creştere a comerţului electronic din UE anul trecut, cu o valoare a pieţei care a ajuns la 5,6 miliarde de euro, scrie Agerpres, preluând datele publicate de un fintech european. Majoritatea românilor preferă să comande la magazine online interne, însă mulţi sunt atraşi și de platformele transfrontaliere, datorită preţurilor mici şi a ofertelor bune.

„În prezent, românii care care cumpără online din afara UE bunuri cu valoarea declarată de până la 10 euro nu plătesc TVA pentru achiziţie. Pentru bunurile cu valoare declarată între 10 şi 150 de euro, cumpărătorii nu plătesc taxe vamale, dar plătesc TVA. Actuala reglementare a comerţului online transfrontalier ar fi condus la o pierdere semnificativă a veniturilor şi un impact sever asupra bugetelor UE şi ale statelor sale membre, oferind comercianţilor din afara UE un avantaj competitiv neloial”, notează compania ZEN.com.

În 2020, România a devenit liderul UE în privinţa ritmului de creştere a comerţului electronic, chiar dacă numai 45% dintre utilizatorii români de Internet au cumpărat online. Piaţa comerţului electronic a atins valoarea de 5,6 miliarde de euro şi a marcat o creştere anuală de 30%.

„Cu toate acestea, deşi majoritatea românilor preferă să comande de la magazinele electronice interne, mulţi sunt atraşi de platformele transfrontaliere, datorită preţurilor mici şi a ofertelor bune”, se menţionează în comunicat.

Rata anuală a inflației în zona Euro a crescut peste ținta Băncii Centrale Europene

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns la nivelul de 2% în luna mai, peste estimările economiştilor şi peste ţinta avută în vedere de Băncii Centrale Europene, ceea ce este posibil să creeze dificultăţi de comunicare pentru gardienii euro, care, pentru moment, ar putea accepta preţuri mai mari, dar sunt criticaţi de consumatorii nemulţumiţi, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicată marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 2% în luna mai 2021, de la un nivel de 1,6% în luna aprilie. Obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

Creşterea inflaţiei în zona euro în luna mai se explică în principal prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o creştere de două cifre, cu un avans 13,1%, în timp ce preţurile la servicii au înregistrat o creştere de 1,1%, iar cele la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de doar 0,6%.

Ministerul Finanţelor a planificat împrumuturi de 5,125 miliarde de lei în luna iunie 2021

Ministerul Finanţelor a planificat în luna iunie 2021 împrumuturi în valoare de 4,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, din care 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 3,5 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 525 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial, preluat de Agerpres.

"În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2021 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.600 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 525 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin", prevede documentul citat.

Suma totală de 5,125 miliarde lei este cu 415 milioane de lei peste cea programată în mai 2021 (4,71 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.