avocatnet.ro 
Proiectul de lege, care va transpune în legislația noastră Directiva europeană nr. 1.023/2019, vizează modificarea Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prin introducerea unor aspecte importante legate de procedurile de prevenire a insolvenţei, modalitatea de informare a contribuabililor privind dificultățile de plată și va aduce noutăți concordatului preventiv.
În urma trecerii proiectului de lege prin comisiile Senatului, s-a decis eliminarea din forma inițială a proiectului de lege a contractelor de credit din categoria contractelor în derulare esențiale necesare pentru continuarea activității curente, fiind menținute doar cele de leasing, licență, franciză, de energie electrică, apă, telecomunicații și gaze.
Conform proiectului de lege, vor fi introduse noi detalii despre avertizarea timpurie a debitorului, care să permită detectarea circumstanţelor care ar putea da naştere unei stări de dificultate sau a probabilităţii insolvenţei.
Această avertizare ar urma să fie emisă printr-o notificare de tip alertă în Spațiul Privat Virtual, urmând să fie comunicate obligațiile către bugetul de stat, al contribuțiilor sociale și/sau de șomaj restante și cuantumul lor. Această avertizare îi va semnala debitorului necesitatea de a acționa fără întârziere și îi va furniza, în mod gratuit, informații cu privire la soluțiile de redresare.
În prezent, legislaţia română nu prevede un astfel de instrument, urmând ca el să fie înfiinţat şi operaţionalizat până la 1 iulie 2022.
Tot pentru a venit în sprijinul debitorilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) va pune la dispoziție, pe pagina sa de internet:
- informații despre avertizarea timpurie și rolul ei de a semnala debitorului necesitatea de a acționa fără întârziere;
- indicatorii pentru o evaluare generală a situației financiare, în vederea diagnosticării stării de dificultate sau a insolvenței, utilizând programe de diagnosticare disponibile;
- informații sistematizate și prezentate într-un format ușor de utilizat privind soluții de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență;
- lista practicienilor în insolvență și a autorităților și organismelor care îi supraveghează;
- informații privind programe și alte facilități de sprijin.
Prin procedura acordului de restructurare, care va înlocui mandatul ad-hoc, datornicului i se va permite să realizeze împreună cu un practician în insolvenţă şi să negocieze cu creditorii un acord de restructurare, urmând ca, ulterior, să fie cerută confirmarea acestuia de către un judecător sindic. La fel ca mandatul ad-hoc, care o să dispară complet din Legea insolvenței, acordul de restructurare va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței.
De procedura acordului de restructurare vor beneficia şi companiile care se află în dificultate (nu doar în dificultate financiară, cum prevede, în prezent, Legea insolvenţei), aceasta fiind definită ca „starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității, ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente”. De exemplu, o companie care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți ce ar putea-o conduce spre insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt va putea să demareze această procedură.
De această procedură nu se vor putea folosi cei care, în ultimii trei ani anteriori depunerii acordului de restructurare sau a cererii de deschidere a procedurii concordatului, au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni intentate contra patrimoniului, de corupție de serviciu, de fals, pentru infracțiunile din Legea concurenței nr. 21/1996, de Legea societăților nr. 31/1990, Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, cele din Codul Fiscal sau prevăzute de Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală.
Când proiectul va intra în vigoare, datornicii vor avea posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de datorii vor fi afectate de planul de restructurare şi care nu.
În plus, va fi introdus în procedurile de prevenire a insolvenţei sistemul votului pe categorii de creanţe, în funcţie de:
- creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;
- creanțele salariale;
- creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;
- creanțele bugetare;
- celelalte creanțe;
Pentru debitorii cu o cifră de afaceri sau cu venituri brute de până la echivalentul în lei a 500.000 euro, în anul anterior, nu va fi obligatorie constituirea categoriilor de creanţe.
Proiectul de lege prevede şi posibilitatea ca, în cazul creanţelor salariale care nu pot fi acoperite din fondurile companiei stabilite prin planul de restructurare, diferenţa să fie completată din Fondul de garantare a creanţelor salariale.
Proiectul de lege va institui, pentru evaluarea stării de dificultate a debitorilor de către creditori, şi obligaţia administratorului restructurării / concordatar de a redacta un raport care se anexează acordul de restructurare, respectiv la cererea de deschidere a procedurii concordatului, şi care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
- natura stării de dificultate, respectiv descrierea împrejurării care determină afectarea activității și efectele previzionate;
- factorii interni și externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
- indicatorii financiari care justifică existența unei amenințări la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență într-o perioadă de maximum 24 de luni de la apariția împrejurării respective. Notă: Reperul temporar introdus de comisiile Senatului;
- motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activității planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare.
În cazul datornicilor care în anul precedent n-au trecut de o cifră de afaceri de un milion de euro și dacă acordul e votat în unanimitate, se trece peste partea cu confirmarea de către judecătorul sindic. În acest caz, acordul va fi avizat doar de către un practician în insolvență.
După confirmarea în instanță, activitatea datornicului va trebui restructurată conform celor prevăzute în acord. Timp de trei ani după confirmarea judecătorească, administratorul restructurării va monitoriza trimestrial implementarea acordului (chiar dacă perioada de executare este mai mare). Monitorizarea se va face atât cât este valabil acordul, dacă perioada documentului este sub trei ani. Așadar, părțile vor stabili durata concretă a acordului de restructurare.
Directiva europeană va introduce folosirea comunicării prin mijloace rapide, cum ar fi faxul sau e-mail-ul, în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenţei.
Noutăţi aduse concordatului preventiv
În procedura concordatului preventiv se va suspenda executarea silită de drept la data deschiderii procedurii, timp de patru luni pentru negocieri, perioada putând fi prelungită până la 12 luni.
În plus, se va modifica procentul de vot necesar aprobării planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50% + 1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau chiar la un procent mai redus uneori, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate.
Proiectul va elimina adunarea creditorilor, însă aceştia vor avea în continuare posibilitatea de a solicita convocarea unor şedinţe colective, variantă la care vor avea acces şi debitorul sau administratorul concordatar.
Pe de altă parte, firmele care în cei trei ani dinaintea depunerii cererii de deschidere a procedurii au mai beneficiat de această procedură a cărei îndeplinire a eșuat și firmele care se află în dificultate nu vor putea să apeleze la concordatul preventiv.
Un alt paragraf introdus în Legea insolvenței va fi următorul: "Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de concordat preventiv a insolvenței debitorului ajunge în stare de insolvență, dar există presupunerea rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul de bună-credință trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenței în termen de 5 zile de la închiderea procedurii de concordat preventiv sau, după caz, dacă negocierile pentru încheierea unui acord extrajudiciar continuă cu unul sau mai mulți creditori, în 5 zile de la eșuarea negocierilor".
Pentru procedura reorganizării judiciare, proiectul de lege propune soluții de corelare cu noile prevederi în materia pre-insolvenței, dar și de eficientizare a acestui mecanism de redresare.
Astfel, sunt prevăzute:
- noi premise pentru respectarea duratei perioadei de observație: obligativitatea înscrierii, în mod provizoriu, a creanțelor contestate în tabelul definitiv al creanțelor până la soluționarea contestațiilor împotriva tabelului preliminar al creanțelor sau formularea unei cereri motivate de prelungire a acesteia, practica actuală arătând că durata soluționării contestațiilor întârzie foarte mult implementarea unui plan de reorganizare și, pe cale de consecință, reduce șansele de reușită;
- modificarea duratei maxime a perioadei de executare a planului de reorganizare de la 4 ani la 5 ani;
- condițiile în care creditorii pot contesta hotărârea adunării creditorilor de votare a unui plan de reorganizare și în care pot formula obiecțiuni cu privire la legalitatea planului, pentru a evita abuzurile de drepturi procesuale întâlnite deseori în practică;
- prioritizarea la plată a finanțărilor noi și intermediare acordate în procedurile de prevenire a insolvenței – în cazul deschiderii, în situația nedorită a eșuării acestora, a unei proceduri de insolvență – prin plata acestora imediat după finanțările acordate în procedura insolvenței (mai dificil de accesat întrucât debitorul se află într-o dificultate mult mai mare).
Vor fi aduse modificări și actului care reglementează activitatea practicienilor în insolvență
La trecerea prin comisiile Senatului, proiectului de lege i-au fost adăugate și o serie de modificări ce vizează OUG 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență. Acestea vizează faptul că administratorul concordatar trebuie să fie autorizat în condițiile legii, și nu desemnat, cum este în prezent, pentru a exercita atribuțiile prevăzute de lege sau cele stabilite de judecătorul sindic, în cadrul procedurii de concordat preventiv. De asemenea, administratorul restructurării va fi practicianul în insolvență, compatibil și autorizat în condițiile legii, care exercită atribuțiile prevăzute de lege în cadrul acordului de restructurare.
O altă modificare vizează faptul că nu va putea avea oricare dintre calitățile de mai sus, persoana fizică care a avut într-o perioadă de doi ani anterioară datei confirmării acordului de restructurare/deschiderii procedurilor calitatea de avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat al debitorului sau care a fost numit ca evaluator, arbitru, mediator, expert judiciar, expert tehnic într-o cauză privindu-l pe debitor. Interdicția este aplicabilă și persoanelor fizice care într-o perioadă de doi ani anterioară datei confirmării acordului de restructurare/deschiderii procedurilor au avut calitatea de administrator, asociat, acționar semnificativ, director, membru în directorat, membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere, precum și orice alte funcții sau poziții similare în cadrul persoanei juridice debitoare. Interdicția aplicată și formei de exercitare a profesiei din care face parte practicanul va fi eliminată.
În același act normativ va fi introdusă prevederea următoare: "Practicianul în insolvență care, în calitatea sa de administrator judiciar sau lichidator judiciar al debitorului, dar și al unuia dintre creditori, are, personal sau ca administrator judiciar sau lichidator judiciar al creditorului, un interes contrar cu cel al debitorului, cum ar fi într-o vânzare, schimb, finanțare, asociere, va putea trimite un vot scris. Acest vot scris, exercitat de practicianul în insolvență în numele creditorului, va fi avizat în prealabil în procedura de insolvență a acestuia, de către comitetul creditorilor sau adunarea creditorilor, în lipsa acestuia. Avizul prealabil al comitetului creditorilor sau, după caz, al adunării creditorilor este un aviz conform. Prevederile primei teze se aplică, în mod corespunzător, și în cazul în care practicianul în insolvență este administrator/lichidator judiciar al unei alte persoane fizice sau juridice, la încheierea actului juridic fiind necesar avizul pralabil conform al comitetului creditorilor sau, după caz, al adunării creditorilor".
ContSters120042