Firmele mici vor putea accesa un acord de restructurare pentru a preveni insolvența. Modificări propuse la concordatul preventiv

Proiectul de lege, care va transpune în legislația noastră Directiva europeană 1.023/2019, aduce o serie de modificări importante legate de procedurile de prevenire a insolvenţei.

Prin procedura acordului de restructurare, datornicului i se va permite să realizeze împreună cu un practician în insolvenţă şi să negocieze cu creditorii un acord de restructurare, urmând ca, ulterior, să fie cerută confirmarea acestuia de către un judecător sindic. La fel ca mandatul ad-hoc, care o să dispară complet din Legea insolvenței, acordul de restructurare va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței.

De procedura acordului de restructurare vor beneficia şi companiile care se află în dificultate (nu doar în dificultate financiară, cum prevede, în prezent, Legea insolvenţei), aceasta fiind definită ca „starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității, ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și  plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente”. De exemplu, o companie care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți ce ar putea-o conduce spre insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt va putea să demareze această procedură.

Când proiectul va intra în vigoare, datornicii vor avea posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de datorii vor fi afectate de planul de restructurare şi care nu.

În plus, va fi introdus în procedurile de prevenire a insolvenţei sistemul votului pe categorii de creanţe, în funcţie de:

• creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;  
• creanțele salariale;
• creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;
• creanțele bugetare;
• celelalte creanțe;

Acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe menţionate anterior.

Pentru firmele cu o cifră de afaceri de până la echivalentul în lei a 500.000 euro, în anul anterior, nu va fi obligatorie constituirea categoriilor de creanţe.

Proiectul de lege prevede şi posibilitatea ca, în cazul creanţelor salariale care nu pot fi acoperite din fondurile companiei stabilite prin planul de restructurare, diferenţa să fie completată din Fondul de garantare a creanţelor salariale.

Proiectul de lege va institui, pentru evaluarea stării de dificultate a debitorilor de către creditori, şi obligaţia administratorului restructurării / concordatar de a redacta un raport care se anexează acordul de restructurare, respectiv la cererea de deschidere a procedurii concordatului, şi care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

• natura stării de dificultate, respectiv descrierea împrejurării care determină afectarea activității și efectele previzionate;
• factorii interni și externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
• principalii indicatori financiari care justifică existența unei amenințări la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență;
• motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activității planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare.

Acordul sau planul de restructurare va fi confirmat sau omologat de către judecătorul sindic, în procedură necontencioasă, în cameră de consiliu, în maximum 10 zile de la data înregistrării cererii. Proiectul de lege stipulează că, pentru salvarea şansei de redresare a afacerii, planul confirmat va fi menţinut în instanţa de apel, dacă drepturile celorlaţi creditori nu sunt afectate.

În cazul datornicilor care în anul precedent n-au trecut de o cifră de afaceri de un milion de euro și dacă acordul e votat în unanimitate, se trece peste partea cu confirmarea de către judecătorul sindic. În acest caz, acordul va fi avizat doar de către un practician în insolvență.

După confirmarea în instanță, activitatea datornicului va trebui restructurată conform celor prevăzute în acord. Timp de trei ani după confirmarea judecătorească, administratorul restructurării va monitoriza trimestrial implementarea acordului (chiar dacă perioada de executare este mai mare). Monitorizarea se va face atât cât este valabil acordul, dacă perioada documentului este sub trei ani. Așadar, părțile vor stabili durata concretă a acordului.

Directiva europeană va introduce folosirea comunicării prin mijloace rapide, cum ar fi faxul sau e-mail-ul, în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenţei.

Noutăţi aduse concordatului preventiv

În procedura concordatului preventiv se va suspenda executarea silită de drept la data deschiderii procedurii, timp de patru luni pentru negocieri, perioada putând fi prelungită până la 12 luni.

În plus, se va modifica procentul de vot necesar aprobării planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50% + 1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau chiar la un procent mai redus uneori, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate.

Proiectul va elimina adunarea creditorilor, însă aceştia vor avea în continuare posibilitatea de a solicita convocarea unor şedinţe colective, variantă la care vor avea acces şi debitorul sau administratorul concordatar.

Pentru procedura reorganizării judiciare, proiectul de lege propune soluții de corelare cu noile prevederi în materia pre-insolvenței, dar și de eficientizare și creștere a celerității, a acestui mecanism de redresare.

Astfel, sunt prevăzute:

• noi premise pentru respectarea duratei perioadei de observație: obligativitatea înscrierii, în mod provizoriu, a creanțelor contestate în tabelul definitiv al creanțelor până la soluționarea contestațiilor împotriva tabelului preliminar al creanțelor sau formularea unei cereri motivate de prelungire a acesteia, practica actuală arătând că durata soluționării contestațiilor întârzie foarte mult implementarea unui plan de reorganizare și, pe cale de consecință, reduce șansele de reușită;
• modificarea duratei maxime a perioadei de executare a planului de reorganizare de la 4 ani la 5 ani,
• condițiile în care creditorii pot contesta hotărârea adunării creditorilor de votare a unui plan de reorganizare și în care pot formula obiecțiuni cu privire la legalitatea planului, pentru a evita abuzurile de drepturi procesuale întâlnite deseori în practică;  
• prioritizarea la plată a finanțărilor noi și intermediare acordate în procedurile de prevenire a insolvenței – în cazul deschiderii, în situația nedorită a eșuării acestora, a unei proceduri de insolvență – prin plata acestora imediat după finanțările acordate în procedura insolvenței (mai dificil de accesat întrucât debitorul se află într-o dificultate mult mai mare);

Printre modificări prevăzute de directiva europeană se numără şi avertizarea timpurie a debitorului, printr-unul sau mai multe instrumente care să permită detectarea circumstanţelor care ar putea da naştere unei stări de dificultate sau a probabilităţii insolvenţei şi care pot semnala debitorilor necesitatea de a acţiona fără întârziere.

În prezent, legislaţia română nu prevede un astfel de instrument, urmând ca un astfel de sistem să fie înfiinţat şi operaţionalizat până la 17 iunie 2022.

Documentul reprezintă varianta actualizată a proiectului de lege, în urma consultărilor avute cu reprezentanţii mediului de afaceri, prima punere în dezbatere publică având loc la mijlocul lunii martie.

Atenție! Proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.