Finanțările pentru IMM-uri și start-up-uri din PNRR, apreciate ca insuficiente de mediul de afaceri

Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă. Buget alocat: 300 milioane euro

Această schemă de finanţarea ar ajuta IMM-urile să acceseze credite fără să le fie cerute garanţii suplimentare din partea creditorilor, să beneficieze de un comision de garantare redus pentru partea garantată a împrumutatului, scadenţe extinse, iar întreprinderile cu grad înalt de risc ar deveni bancabile.

Beneficiarii acestei scheme ar urma să fie IMM-urile (cu până la 249 de angajaţi), întreprinderile cu până la 500 de angajaţi, întreprinderile individuale, fermierii individuali și întreprinderile agricole.

Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare. Buget alocat: 200 milioane euro

Se estimează că aproximativ 100 de IMM-uri vor beneficia de pe urma acestei finanţări pentru dezvoltare comercială şi internaţionalizare, inclusiv investiţii productive, printr-o structură de tip fond de fonduri administrată de Fondul European de Investiţii (FEI).

Fondul de fonduri nu investește direct în beneficiari finali, ci în cadrul acestuia se creează un grup de fonduri de capital de risc, pentru administrarea cărora FEI selectează intermediari financiari prin procedură deschisă, transparent și echitabilă, conform procedurilor proprii. Aceste fonduri de capital de risc sunt cele care investesc direct în întreprinderi/proiecte, adaugă valoare și vând ulterior aceste participații. Veniturile din vânzarea participațiilor sunt replătite către investitori, inclusiv către fondul de fonduri.

Garanția de portofoliu pentru Acţiunea climatică. Buget alocat: 200 milioane euro

Această finanţare va include o gamă largă de produse de creditare, precum: capital de lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing, pentru creşterea eficienţei energetice a IMM-urilor, precum şi renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice.

De acest instrument financiar vor putea beneficia IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500 de angajați şi persoanele fizice. În ceea ce privește persoanele fizice, pot primi sprijin prin intermediul acestui instrument financiar gospodăriile ce solicită împrumuturi pentru a finanța investiții eligibile în cadrul măsurii pentru Acțiune climatică.

Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie. Buget alocat: 100 milioane euro

Investiţiile oferite prin această schemă trebuie să se concentreze asupra reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră, creşterea ponderii de energie regenerabilă şi combaterea sărăciei energetice prin înlocuirea echipamentelor, retehnologizarea şi modernizarea sistemelor de producţie, contorizarea şi optimizarea consumului de energie al firmelor. Printre măsurile incluse în această schemă se numără şi achiziţia de platforme digitale de centralizare a datelor de consum şi asigurarea încălzirii - răcirii prin sisteme alternative de producere a agentului termic și energiei electrice, inclusiv prin panouri solare instalate pe acoperișuri.

Schema va fi activată în urma unui studiu privind necesarul din piață și tehnologiilor optime, derulat în 2021, urmând să fie aplicată începând cu 2022.

Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor. Buget alocat: 300 milioane euro

Prin această măsură se urmăreşte crearea a două instrumente. Primul, cu un buget de 100 milioane euro, vizează crearea de tehnologii digitale avansate precum inteligenţa artificială, date şi cloud computing, blockchain, High Performance Computing şi Quantum Computing şi Internet of thing (IOT) etc.

Celălalt instrument este un grant de până în 100.000 euro per întreprindere pentru adoptarea de tehnologii digitale precum achiziţii de hardware, dezvoltarea, adaptarea software-urilor şi licenţelor, achiziţii de tehnologii blockchain, sisteme de inteligenţă artificială, machine learning, realitate augmentată şi virtuală, website de prezentare, servicii de tip cloud sau IOT, dar şi instruirea personalului care va utiliza echipamentele de telecomunicaţii, precum şi consultanţa/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile. Bugetul alocat pentru al doilea instrument din schema de finanţare prevede 20 milioane de euro pentru instruirea personalului şi pentru identificarea soluţiilor tehnice, iar restul de 180 de milioane de euro sunt alocate pentru digitalizarea efectivă a IMM-urilor.

Suplimentarea schemei de ajutor de stat de investiţii pentru inovare şi tehnologii noi de producţie. Buget alocat: 100 milioane euro

Măsura propusă presupune introducerea în cadrul schemei de ajutor de stat a unor condiții distincte, clare, care să conducă la selectarea acelor proiecte de investiții care demonstrează existența unor soluții de asigurarea a retehnologizării, automatizării și digitalizării companiilor, a protecției mediului înconjurător, avându-se în vedere utilizarea unor tehnologii de eliminare a deșeurilor sau de reciclare a acestora, retehnologizarea în scopul protejării mediului, achiziționarea activelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea energiei regenerabile, utilizarea materiei prime reciclate etc.

Schemă de ajutor de stat pentru investiții în digitalizare, tehnologii avansate și securitate cibernetică. Buget alocat: 100 milioane euro

Această măsură este în prezent în pregătire la nivelul Ministerului Finanțelor și își propune să finanțeze activități în domeniul transformării digitale (codurile CAEN propuse la acest moment în mod indicativ fiind 010, 010a, 010b, 021c și 021d) în baza unei scheme de ajutor de stat în baza Regulamentului 651/2014 pentru ajutorul regional.

Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă. Buget alocat: 35 milioane euro

Prin acestă măsură se urmăreşte finanţarea costurilor necesare pentru accesarea pieţei de capital pentru companiile cu capital majoritar privat, respectiv:

• costuri directe, asimilate efectiv procesului tehnic de atragere de capital. Aici intră costurile legale şi de audit, costurile intermediarilor și ale instituțiilor pieței, precum si costurile legate de promovarea și marketarea ofertelor de strângere de capital;
• costuri indirecte, cum ar fi cele legate de educația profesională a angajaților societăților, pe teme precis definite precum: guvernanță corporativă; implementarea standardelor de raportare ESG; relații cu investitorii.

Costul estimat este de 200.000 euro pe companie pentru listări pe piața principală reglementată și 25.000 euro/companie pentru piața alternativă.

Mediul de afaceri: Valoarea totală a măsurilor, sub nevoia de finanţare a IMM-urilor

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) critică alocările de fonduri pentru IMM-uri, afirmând că măsurile vor ajunge la doar 0,04% din totalul IMM-urilor din România, iar finanţările însumează doar la 1,3 miliarde de euro, faţă de necesarul de 5,1 miliarde de euro. 

„Proiectele de investiţii în mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodată nu se prezintă procentual câte IMM-uri vor fi susţinute la nivel naţional. Din analiza realizată rezultă că ~3.246 de IMM-uri, respectiv doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR”, menţionează confederaţia patronală într-un comunicat.

CNIPMMR afirmă că, din analiza cheltuielilor finanţate prin PNRR, 22% din valoarea totală prevăzută pentru mediul de afaceri - respectiv 286 milioane de euro - vor reprezenta costuri cu comisioanele şi cheltuielile de administrare ale unor entităţi terţe.

"[P]rin PNRR sunt sprijinite start-up-urile, în timp ce prin POR (Programul Operaţional Regional - n.red.) sunt sprijinite IMM-urile, mai puțin start-up-urile, cu toate că din analiza măsurilor prezentate mai sus rezultă că doar 69 de start-up-uri vor fi finanțate. Un număr nejustificat de mic în raport cu sprijinul acordat de Comisia Europeană prin acest program", mai subliniază confederaţia.

De asemenea, confederaţia patronală atrage atenţia că în elaborarea PNRR nu a fost preluată niciuna din propunerile partenerilor sociali, deşi aceştia au participat la şedinţele organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi au transmis în nenumărate rânduri punctul lor de vedere. Printre propunerile CNIPMMR se numără şi:

• acordarea de vouchere de 5.000 euro prin intermediul cărora 100.000 de IMM-uri să-şi poată digitaliza activitatea (crearea de site de prezentare, achiziţie de semnătură electronică, de echipamente hardware sau a unei aplicaţii pentru implementarea telemuncii);
• programul "Romania Tech Nation" pentru susţinerea a cel puţin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală cu câte 40.000 euro fiecare;
• programul EQUITY ce presupunea crearea unui fond de investiţii de tip capital de risc pentru asigurarea accesului la lichidităţi a 100.000 de IMM-uri inovative, start-up-uri şi scale-up-uri cu o sumă investită de maximum 200.000 euro;
• programul "IMM Restart România" prin care se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri afectate de criza economică provocată de pandemia de COVID-19, cu o valoare medie de 30.000 euro/finanţare pentru acoperirea costurilor de finanţare şi garantare.