„(1) Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție, după caz, și care îndeplinesc condițiile de pensionare pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Cererea privind continuarea activității în condițiile alin.(1) se depune la unitatea angajatoare, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare.
(3) Persoanele care continuă activitatea în condițiile alin. (1) pot solicita înscrierea la pensie şi anterior împlinirii vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activității în vederea pensionării se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data de la care persoana solicită pensionarea.”, scrie în proiectul de lege adoptat de Guvern și care ajunge acum la Parlament, unde, probabil, va fi adoptat în procedură de urgență.
Pe lângă ideea că bugetarii nu vor mai putea cumula pensia cu salariul de la stat, trebuind să aleagă una din două, proiectul avansat de Executiv mai conține și această prevedere citată mai sus și care vizează nu doar angajații statului, ci și pe cei din mediul privat.
Înainte de toate, trebuie explicat ce nu face această prevedere: nu obligă pe nimeni să rămână în câmpul muncii peste vârsta de pensionare - de pildă, un bărbat care vrea să se pensioneze la 65 de ani, când i-ar permite legea pensiilor, o poate face liniștit, dar, numai dacă vrea, poate continua activitatea și dincolo de vârsta de pensionare, până la 70 de ani.
Față de prevederea aceasta s-au manifestat deja în spațiul public mai multe critici. De pildă, scrie azi Hotnews.ro, cele mai mari cinci univeristăți care fac parte din consorțiul Universitaria protestează față de proiect deoarece ar afecta autonomia universitară, întrucât continuarea activității până la 70 de ani s-ar face prin opțiunea exclusivă a angajatului, angajatorul neavând niciun cuvânt de spus: „Nimeni nu are dreptul legal să intervină şi să ştirbească, prin modificarea legislaţiei, autoritatea şi autonomia universitară. În virtutea acesteia, nu vom accepta ca decizia privind resursele umane, implicit procesul didactic şi de cercetare din universitate, să fie exercitată din exteriorul universităţii, printr-o lege abuzivă, al cărei proiect a fost aprobat astăzi de guvern, şi care prevede ca unic criteriu şi argument o simplă cerere de continuare a activităţii la împlinirea vârstei legale de pensionare”.
Într-un interviu acordat Europa FM, rectorul Universităţii „Babeș-Bolyai”, profesorul universitar Daniel David, acuză că Executivul nici măcar nu s-a consultat cu universitățile, care prin lege, sunt autonome: „Pe analiză de oportunitate, pe analiză de calitate și aici nu s-a întâmplat acest lucru, în sensul că, dacă cineva solicită la 65 de ani prelungirea anuală, noi trebuie să o acordăm imediat, fără să ne întrebăm dacă avem nevoie de această prelungire, dacă există indicatori de calitate, dacă acea prelungire nu afectează dezvoltarea domeniului, intrarea altor tineri în sistem”.
Aceeași problemă, a lipsei acordului angajatorului, o pune și Confederația Patronală Concordia, care susține că așa cum e prezentată situația în forma actuală a proiectului, e de natură să pună probleme de aplicare în practică, angajatorul fiind dezavantajat: „Proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul în mediul public, binevenit în intențiile sale, are câteva prevederi neclare ce ridică probleme de aplicare pentru mediu privat. Este vorba de posibilitatea pensionării până la 70 de ani la cererea angajaților, respectiv acordul angajatorului. Această măsură are nevoie de un cadru mai clar și precis, altfel va genera multă impredictibilitate pentru angajatori pentru că, în ciuda intenției legiuitorului, nu este clar unde intervine acordul angajatorului. Factorul de instabilitate generat este accentuat de prevederea potrivit căreia angajatul poate reveni oricând asupra deciziei de continuare a activității până la 70 de ani”. De asemenea, mai susține patronatul, termenele prevăzute de lege sunt extrem de scurte.
Și acum se poate rămâne în câmpul muncii peste vârsta de pensionare, dar angajatorul are un cuvânt de spus
Angajații pot să primească pensie pentru limită de vârstă și salariu în același timp, iar cei care vor să-și continue activitatea dincolo de momentul când au dreptul să se pensioneze pentru limită de vârstă o pot face și acum - doar că asta presupune că și angajatorul vrea continuarea acelui raport de muncă sau încheierea unuia nou, după caz, cu persoana în cauză. Firma nu e obligată la acest moment să accepte solicitarea angajatului său de a mai munci acolo și după ce are dreptul să se pensioneze, putând oricând să-și susțină interesul de a pune în postul respectiv pe cineva mai tânăr, de a desființa postul, de a pune alt angajat în acel post ș.a.m.d..
Așa cum susțin și cei de la Concordia în comunicatul lor pe tema proiectului de lege, legiuitorul trebuie să ia în calcul aici și aspectul că persoana respectivă s-ar putea să nu mai fie capabilă să continue munca respectivă de la o anumită vârstă (deși i se pare că poate): ”sunt o serie de meserii care nu pot fi întreprinse la același nivel la 65, respectiv la 69 de ani. Angajatorul trebuie să poată evalua și lua decizia, de la caz la caz, cu privire la capacitatea de continuare a activității angajaților după vârsta standard de pensionare. În caz contrar, angajații se pot afla în situații de risc sau în imposibilitatea de a îndeplini sarcinile de lucru, din motive obiective, ce țin de capacitatea fizică”.
Bine de știut: Angajatorii sunt notificați că se apropie pensionarea pentru limită de vârstă a salariaților
În Codul muncii există însă o situație în care angajatorul care primește o cerere de continuare a raportului de muncă după vârsta de pensionare trebuie să o accepte: în cazul femeilor care vor să muncească până la 65 de ani. Pe scurt, acum câțiva ani, Curtea Constituțională a găsit că femeile care ajung la vârsta de pensionare ar trebui să aibă posibilitatea să continue, dacă vor, să lucreze până la 65 de ani, când e vârsta de pensionare pentru bărbați. În urma acestei decizii, Codul muncii a fost modificat și le-a dat femeilor posibilitatea, dacă vor să continue raporturile de muncă, să facă o cerere în acest sens - iar angajatorii nu se pot opune (procedura e explicată în acest material). Aici însă discuția se poartă exclusiv pe criterii de nedisciminare între femei și bărbați însă.
La îndeplinirea condițiilor pentru pensionarea pentru limită de vârstă, contractul de muncă încetează de drept - e una dintre situațiile din Codul muncii de încetare de drept a raportului de muncă („la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepțional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II”).
Dacă angajatorul și angajatul sunt de acord, acesta poate să mai lucreze în firmă în continuare, pe perioada convenită, dar e nevoie de un alt acord - un alt document - pentru ca acest lucru să se întâmple. Din prevederea propusă de Guvern nu se înțelege însă, așa cum subliniază și patronatul, cum anume ar urma să continue acel raport de muncă până la 70 de ani.
Contractele de muncă cu pensionarii, precum și cele încheiate cu persoane care, în cinci ani de la data semnării, îndeplinesc condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă pot fi contracte pe perioade determinate - reamintim că încheierea contractelor pe perioadă determinată e excepția de la regulă, iar acestea sunt posibile numai atunci când prevede legea.