avocatnet.ro 
Din iulie, mecanismul contribuției personale pentru serviciile medicale contractate la privat intră în vigoare - pentru început, doar în ceea ce privește serviciile presupuse de spitalizarea continuă din unitățile medicale private. Această sumă este ceea ce îi revine de plată asiguratului, dacă acceptă oferta spitalului, pe lângă ce poate suporta statul pentru el (practic, contribuția și partea suportată de stat reprezintă tariful pentru serviciul sau pachetul de servicii cerute).
Despre funcționarea propriu-zisă a mecanismului nu știm foarte multe la nivel legislativ, decât că va trebui să existe transparență la afișarea tarifului, iar asiguratul va primi de la bun început un deviz estimativ cu privire la costurile totale ale intervenției - ce suportă statul și ce suportă el. Mai mult decât atât, rămâne de văzut cum vor implementa spitalele și clinicile private acest mecanism.
Cum în România există și asigurări medicale pe care românii le încheie complementar asigurării de la stat (pe care o dobândește ca salariat, PFA, pensionar ș.a.m.d.), asigurări private de sănătate, Guvernul a făcut în așa fel încât, atunci când ar trebui să scoată din buzunar banii pentru a achita acea contribuție personală la privat, să se poată folosi de aceste asigurări medicale complementare.
În fapt, Guvernul a adoptat o ordonanță prin care a stabilit că asigurările voluntare de sănătate de tip complementar suportă coplata și contribuția personală datorate de asigurat.
Costurile unor asemenea asigurări sunt deseori suportate de angajatori, ca beneficii extrasalariale, măcar în parte. Posibilitatea ca angajatorii să încheie contracte de asigurare pentru angajații lor e prevăzută chiar de lege:
„Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot să încheie contracte de asigurare voluntară de sănătate pentru angajații lor, individual sau în grup, acordate ca beneficii adiționale la drepturile salariale ale acestora, în scopul atragerii și stabilizării personalului angajat”, prevede Legea sănătății nr. 95/2006.
Cum contribuția personală e un mecanism care urmează să aducă pentru pacienții asigurați o semnificativă schimbare, odată ce se va extinde și la celelalte servicii, nu doar cele din cadrul spitalizării, e posibil ca tot mai multe firme să dorească să-și sprijine salariații cu pachete medicale.
În acest context, e bine de știut că există în legea fiscală de la noi, de ceva vreme deja, facilități fiscale pentru aceste asigurări medicale. Salariații pot să-și facă abonamente private la sănătate și să beneficieze de deducerea lor, conform legislației fiscale, în limita a 400 de euro pe an (echivalentul în lei al acestei sume), dar și angajatorii pot să suporte pentru angajații lor costurile unor prime de asigurare sau abonamente medicale. Regimul fiscal aplicabil acestor asigurări voluntare și servicii medicale este diferit în funcție de cine la suportă.
Plafonul de 400 de euro/an aplicat în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și a serviciilor medicale sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii reprezintă, pentru angajați, avantaje în natură neimpozabile. Angajații beneficiază de o deducere la calculul impozitului pe venit în sumă de 400 de euro/an, dacă sumele sunt suportate de către aceștia, respectiv de un avantaj neimpozabil de 400 de euro/an, dacă sumele sunt suportate de angajator pentru angajații proprii.
La impozitul pe profit, cheltuielile suportate de angajator reprezentând servicii medicale sub formă de abonament pentru angajații lor abonați sunt cheltuieli deductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă sunt asimilate salariilor.
De asemenea, primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii nu sunt supuse nici contribuțiilor sociale.
Important! Deducerea primelor de asigurare de sănătate și a serviciilor medicale sub formă de abonament suportate de angajați este extinsă și pentru persoanele aflate în întreținerea acestora, desigur, cu respectarea aceleiași limite de bani pe an.
Și, pentru că tot vorbim de niște beneficii extrasalariale, e bine de știut că unele dintre ele pot fi acordate și pe perioada cât contractul de muncă este suspendat. „Legea permite o asemenea posibilitate - acordarea unor beneficii și pe durata suspendării contractului de muncă - sub condiția, desigur, ca ele să nu remunereze o muncă prestată”, a explicat într-o recentă conferință avocatnet.ro Ana-Maria Vlasceanu, avocat senior în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Beneficiile extrasalariale acordate angajaţilor ar trebui, spun specialiștii, să fie incluse în regulamentul intern sau într-un alt act unilateral al angajatorului şi nu în actele ce prevăd acordul părţilor, respectiv contractul individual de muncă sau cel colectiv de muncă, alături de actele lor adiţionale. În acest fel, renunţarea la un anumit beneficiu va putea fi realizată fără a fi nevoie de acordul salariaţilor.
MarianaRadu2017