Dacă nu respect preavizul, mi se pot reține bani din salariu?

Codul muncii prevede că perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare şi, deşi, perioada de preaviz în cazul demisiei poate fi redus ca urmare a unui acord între salariat şi angajator, cel de concediere nu poate face obiectul unei negocieri, mai ales că acest lucru este interzis de către legislaţia muncii.

În timpul preavizului, ambele părţi trebuie să respecte în continuare ce şi-au asumat prin semnarea contractului individual de muncă: asta înseamnă că salariatul trebuie să-şi continue activitatea, iar angajatorul trebuie să-l remunereze în mod corespunzător. 

Pentru a reduce numărul de zile de preaviz, în cazul demisiei, trebuie să existe un document care să ateste care este ultima zi de lucru pentru salariat, în lipsa unui astfel de act, orice absenţă a salariatului de la muncă înainte de scurgerea celor 20 de zile va fi considerată absenţă nemotivată şi poate duce fie la amânarea efectivă a datei de la care va înceta contractul, fie la mai puţin bani la ultimul salariu primit.

Totuşi, aceşti bani lipsă nu pot reprezenta o reţinere din salariu, acest lucru putând fi făcut pe alte considerente, ci doar o neplată a zilelor nelucrate, după cum a explicat, pentru redacţia noastră, Dan Năstase, consilier juridic specializat în relaţii de muncă.

"Conform dispozițiilor Codului muncii, nicio reținere din salariu nu poate fi operată, cu excepția cazurilor și în condițiile prevăzute de lege. În situația în care salariatul nu-și respectă obligația de a se prezenta la locul de muncă ori de a presta activitatea conform prevederilor contractuale și ale fișei de post în perioada preavizului, nu ne aflăm în fața unei rețineri din salariu", a subliniat specialistul.

Reamintim faptul că reţinerile salariale pot fi făcute fie în baza unor titluri executorii pe care le au creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român etc.), fie direct de către angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de despăgubire.
 
"Neprezentarea la locul de muncă, fără justificare, inclusiv în perioada de preaviz, nu obligă angajatorul la plata salariului pentru respectiva perioadă. Mai concret, plata salariului este subsecventă prestației și nu putem discuta despre o reținere, sumele respective nefiind datorate. Confirmarea faptului că salariul este condiționat de prestația efectivă a activității și că absențele nemotivate suspendă executarea contractului de muncă o regăsim și în dispozițiile:

• art. 16 alin. (6) din Codul muncii „Absențele nemotivate (...) se scad din vechimea în muncă”;
• art. 51 alin. (2) „Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate ale salariatului, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum și prin regulamentul intern”, a mai explicat Dan Năstase.

Cum menţionam şi anterior, lipsa de la locul de muncă în perioada preavizului reprezintă o abatere disciplinară, iar salariatul poate fi tras la răspundere pentru asta, chiar dacă relaţiile de muncă urmează să înceteze în scurt timp.

Potrivit Codului muncii, în caz de abatere disciplinară, printre sancţiunile care pot fi aplicate se numără avertismentul scris, retrogradarea din funcţie şi desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Notă: În afară de avertismentul scris, nicio sancţiune disciplinară nu poate fi dispusă înainte de o cercetare disciplinară prealabilă. Pe durata cercetării, angajatorul poate decide suspendarea salariatului, ceea ce duce automat la suspendarea termenului de preaviz.

Codul muncii prevede că demisia fără preaviz este posibilă doar dacă angajatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contractul individual de muncă, respectiv, plata salariilor, asigurarea locului de muncă şi a materialelor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor, plata concediilor medicale, precum şi acordarea concediului de odihnă.