UPDATE: Definiția abuzului în serviciu, modificată după șapte ani de la decizia CCR. Modificările Codului penal intră în vigoare duminică

Legea nr. 200/2023 a fost publicată joi în Monitorul Oficial și intră în vigoare duminică, vizând modificarea nu doar a Codului penal, ci și a altor câtorva legi, exclusiv pentru punerea acestora în acord cu Constituția, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale date în ultimii ani. Prevederile sale au făcut obiectul mai multor tentative de legiferare din ultimii ani, dar care s-au lovit de numeroase probleme pe parcurs, inclusiv de întoarcerea prevederilor propuse de către CCR înapoi în Parlament. 

Codul penal și legea sa de punere în aplicare

1. Abuzul în serviciu. După lungi dispute asupra ideii de a introduce un prag valoric al prejudiciului, s-a decis pentru opțiunea fără prag. Modificarea textului infracțiunii vine după șapte ani de la decizia CCR care a declarat parțial neconstituțional textul de lege. 

Definiția infracțiunii a fost detaliată astfel încât să facă referire la neîndeplinirea unui act prevăzut de o lege, o ordonanță simplă sau de urgență, ori un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege - în condițiile în care până acum se făcea referire doar la ideea de neîndeplinire a unui act (fără să se indice tipurile de acte normative). Totodată, sintagma „în mod defectuos” a fost detaliată pentru a ilustra ideea de încălcarea unei dispoziții cuprinse de o lege, ordonanță ș.a.m.d..

Nu s-a schimbat limita de pedeapsă (a rămas tot închisoarea între 2 - 7 ani) și nici pedeapsa complementară de interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Totodată, spre finalul noii legi se stabilește faptul că atunci când vechiul cod penal este aplicabil ca lege mai favorabilă, prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul art. 246 și 248 se înțelege „îndeplinește un  act prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege”. Similar, în cazul art. 249 din vechiul cod. 

2. Neglijența în serviciu. Modificările sunt la fel ca în cazul abuzului în serviciu, în sensul în care s-a realizat detalierea ideii de act normativ încălcat. Aici, discuția inițială a fost să se elimine cu totul infracțiunea de neglijență în serviciu, dar s-a renunțat la această propunere.

3. Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat. În acest caz, noua lege include la aceste infracțiuni punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/ neînregistrat sau cu număr fals. Totodată, referirea la tractoare e inclusă și la infracțiunea legată de conducerea cu plăcuțe retrase sau conducerea fără drept de circulație.

4. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Și aici, noul text include tractoarele agricole și forestiere la infracțiunea de conducere fără permis. Totodată, cel cu permisul suspendat sau anulat nu are dreptul să conducă nici tractoare agricole sau forestiere.

5. Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație. Aici avem o nouă infracțiune care va fi introdusă în Codul penal. Mai exact, cei care consumă alcool sau alte substanțe psihoactive, după un accident de circulație cu victime, înainte de recoltarea probelor biologice vor risca închisoare de la unu la cinci ani sau amendă penală. Excepție vor face situațiile în care substanțele psihoactive sunt administrate de un medic, dacă șoferul este rănit. Infracțiunea va avea și o variantă agravată, care se referă la cei ce efectuează transport public de persoane, transport de mărfuri periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere.

6. Dispozițiile privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile, mai nou, și atunci când, în urma unei decizii a Curții Constituționale, o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii.

Aceeași lege modifică și definiția infracțiunii continuate, așa cum era necesar în urma unei decizii CCR date în 2017, precum și stabilirea sancțiunii în cazul pluralității de infracțiuni, dintre care unele comise în timpul minorității (modificare reclamată tot de o decizie CCR) și abrogă explicitarea condiţiei unităţii subiectului pasiv din Legea nr. 187/2012.

Legea protecției martorilor

7. Reducerea pedepsei pentru martorii denunțători. Martorii vor putea să beneficieze de reducerea pedepselor pentru infracțiunile comise doar dacă denunță persoane care au comis infracțiuni grave (omor, trafic, spălare de bani, corupție și altele). 

Legea privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

8. Noua lege modifică, totodată, condițiile privind vizita intimă a deținuților și adaugă dreptul persoanelor arestate preventiv aflate în centrele de reținere și arestare preventivă la vizită intimă.