Printr-un comunicat de presă publicat joi pe site-ul oficial, CJUE a precizat că, în cazul anulării unei călătorii maritime sau fluviale, transportatorul are obligația prioritară de a le oferi pasagerilor un serviciu de transport alternativ care să urmeze aceeași rută, în condiții comparabile.
Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul va trebui să ofere o soluție de călătorie cu un itinerar diferit. Pe lângă transportul pe apă, aceasta poate include și alte modalități de transport, cum ar fi cel feroviar sau rutier.
În cazul în care, prin acceptarea uneia dintre modalitățile de transport propuse, pasagerii ajung la destinație cu întârziere, ei pot primi despăgubiri.
Acestea sunt prevăzute în Regulamentul nr. 1.177/2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare, invocat de CJUE în speța care a stat la baza deciziei recente.
În interpretarea sa, CJUE lămurește că, în situația dezbătută, este aplicabil regulamentul de mai sus, conform căruia nivelul despăgubirilor pentru întârziere este cuprins între 25% și 50% din prețul biletului de călătorie. Curtea mai precizează că valoarea despăgubirilor trebuie apreciată în funcție de prejudiciile cauzate pasagerului.
În cazul în care variantele oferite generează costuri suplimentare, transportatorul este obligat să le suporte.
În schimb, dacă pasagerii aleg să ceară rambursarea prețului biletului, ei nu mai pot solicita despăgubiri.
CJUE a făcut aceste precizări pornind de la cazul unei companii irlandeze furnizoare de servicii de transport maritim. Pentru a oferi călătorii pe o rută nouă, aceasta a comandat o navă care urma să-i fie livrată în luna iunie 2018.
Compania a vândut în avans bilete pentru călătorii programate începând cu luna iulie 2018, însă nava comandată i-a fost livrată abia în decembrie, astfel că nu au putut fi onorate călătoriile din intervalul iulie-decembrie 2018.
Întrucât nu a putut găsi nicio altă navă de înlocuire capabilă să ofere același serviciu, toți pasagerii au fost informați cu privire la anularea biletelor cu câteva săptămâni înainte de data de plecare programată inițial.
Transportatorul a oferit călătorilor posibilitatea de a alege între redirecționarea cursei (ce includea și transport terestru) și rambursarea integrală a biletelor lor.
Curtea a apreciat că soluția de ”rerutare” (transport pe o altă rută) oferită de compania de transport maritim nu a respectat obligațiile legale, în sensul că nu a îndeplinit cerințele de compensare a anulării călătoriei.
Așadar, compensarea anulării călătoriilor trebuie să ofere condiții comparabile cu cele convenite inițial și să nu presupună costuri suplimentare pentru călători.
Putem concluziona că lămuririle CJUE sunt menite să asigure protecția pasagerilor care călătoresc pe mare sau pe fluvii și că sunt aplicabile în alte cazuri similare.
Comentarii articol (0)