Ce amenzi mai pot primi angajatorii care folosesc munca “la negru”, în afara celor din Codul muncii

Așa cum menționam într-un articol scris recent, cele mai mari amenzi sunt prevăzute de Codul muncii pentru munca nedeclarată, care este reprezentată de următoarele situații:

• neîncheierea unui contract individual de muncă (CIM) sau încheierea târzie a acestuia: semnarea trebuie făcută cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
• munca în afara Revisal: neînregistrarea CIM în registrul salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
• munca pentru salariații cu CIM suspendat;
• munca peste program pentru cei cu timp de lucru parțial.

Amenzile prevăzute de legislația muncii pentru situațiile de muncă nedeclarată menționate anterior sunt cuprinse între 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, însă valoarea maximă ce poate fi aplicată unui angajator nu poate depăși 200.000 lei.

Acestea sunt amenzile pe care doar inspectorii teritoriali de muncă (ITM) le pot aplica, însă nu sunt singurele sancțiuni pe care le poate primi un angajator. 

Amenzi pot fi aplicate și de către organele fiscale, mai exact direcțiile locale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dar și de organele de control și structurile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Codul de procedură fiscală stabilește ca fiind contravenție “nereținerea, potrivit legii, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă”, în această categorie fiind incluse impozitul pe venit aplicat salariilor, de 10%, precum și contribuțiile sociale, de 25% pentru pensie și 10% pentru sănătate. Și deși salariatul este cel în numele căruia se fac aceste rețineri, angajatorul este cel care are obligația de a le declara și de a le vira. 

Dacă nu își îndeplinește această obligație de a reține și de a plăti instituțiilor abilitate impozitul pe venit și contribuțiile sociale, angajatorul riscă următoarele amenzi, în funcție de sumele acumulate:

• dacă sumele care trebuiau plătite sunt de peste 100.000 lei, amenzile sunt între 25.000 lei și 27.000 pentru contribuabilii mijlocii și mari sau între 6.000 și 8.000 lei pentru celelalte persoane juridice, dar și pentru persoanele fizice autorizate (PFA);
• dacă sumele care trebuiau plătite sunt între 50.000 și 100.000 lei, amenda pentru contribuabilii mijlocii și mari este cuprinsă între 12.000 și 14.000 lei, iar ceilalți angajatori, care nu se încadrează în această categorie, riscă să plătească către ANAF contravenții între 4.000 și 6.000 lei;
• dacă obligațiile fiscale sunt de până în 50.000 lei, amenda este cuprinsă între 4.000 și 6.000 lei pentru prima categorie de contribuabili și între 1.000 și 1.500 lei pentru ceilalți.

Acestor amenzi se adaugă datoriilor fiscale, respectiv sumele pe care trebuiau să le declare și să le vireze pentru salariații lor, așa cum sunt ele calculate de către organul fiscal în urma controlului.

Un alt tip de contravenție este cea prevăzută de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă pentru necomunicarea posturilor vacante. Mai exact, dacă angajatorii au o organigramă sau un necesar de salariați pe care nu le-au completat, cel puțin în acte, cu niciun lucrător, trebuie să declare acest lucru la agenția pentru ocuparea forței de muncă de care aparțin teritorial. 

Dacă nu împlinesc această obligație, riscă să primească de la agențiile teritoriale ale ANOFM amenzi cuprinse între 3.000 și 5.000 lei.

Fenomenul muncii nedeclarate, prin eludarea obligațiilor fiscale, se află permanent în vizorul autorităților, fiind instituite periodic controale ale ITM pentru combaterea muncii la negru. În plus, mai nou, ministrul muncii, Raluca Turcan, a anunțat că se are în vedere și o modificare a legislației pentru a sancționa și munca subdeclarată.