Doar cinci zile din carantina pentru întoarcerea din țările cu risc sunt plătite de stat. Cum procedează angajatorul pentru restul de zile?

Carantina este obligatorie la întoarcerea în România pentru cei ce revin din țări aflate pe lista statelor galbene sau roșii dacă nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau nu prezintă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înainte pe intrarea pe teritoriu.

Salariații care vor primi un astfel de concediu medical de carantină, dacă s-au întors din vacanță, vor primi indemnizație medicală doar cinci zile din partea angajatorului, pentru că doar atât se va putea deconta din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Confirmare CNAS: Restul de 9 zile nu se decontează de la stat

În urma unei solicitări transmise de redacția noastră, am aflat de la reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) că, pentru restul de 9 zile din acest tip de concediu de carantină, angajatorul nu va avea obligația să plătească această indemnizație.

“Persoana care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, poate beneficia de certificat de concediu medical pentru carantină, acordat potrivit deciziei eliberate de către Direcția de Sănătate Publică, dar indemnizaţia pentru carantină se suportă (...) numai pentru primele 5 zile din respectivul concediu medical, pentru restul de zile necalculându-se și neplătindu-se indemnizație de carantină. Potrivit actelor normative în vigoare, nu există obligaţia plăţii indemnizaţiei pentru carantină de către angajator începând cu a şasea zi de concediu medical”, se arată în răspunsul CNAS transmis avocatnet.ro.

Cum se procedează intern pentru restul de 9 zile

Chestiunile legate de înregistrarea sau ne/plata celor nouă zile rămase din acest tip de concediu medical care nu se pot decontat de către CNAS ridică multe semne de întrebare în rândul angajatorilor.

Totuși, situația nu este atât de complicată, angajatorul având deja la dispoziție mai multe variante, după cum ne-a explicat Dan Năstase, consilier juridic specializat pe domeniul relațiilor de muncă:

1. Pe baza certificatului eliberat de DSP, vor fi motivate absențele salariatului, deci se procedează la fel ca în situațiile în care salariatul nu îndeplinește condițiile privind stagiul minim de cotizare, fiind oarecum comparabile.
2. Dacă este activ un contract de muncă la domiciliu sau telemuncă și starea de sănătate a salariatului nu este afectată / permite desfășurarea activității, atunci poate presta activitatea pe toată perioada, inclusiv în primele 5 zile, dacă părțile optează pentru această variantă. Este, desigur, necesar acordul părților, iar starea de sănătate trebuie să-i permită desfășurarea activității.
3. Dacă salariatul nu-și poate îndeplini sarcinile de serviciu în condițiile menționate anterior, tot de comun acord, părțile pot opta pentru acordarea/efectuarea concediului de odihnă corespunzător.
4. Angajatorul poate plăti salariatului indemnizația de concediu medical și pentru restul de 9 zile neacoperite, dar nu o va deconta din fondul de asigurări.
5. În situația în care angajatorul nu poate acoperi indemnizația nedecontată și nici salariatul nu mai dispune de zile de concediu, în măsura în care angajatorul se încadrează în condițiile prevăzute de art. 122 alin (3) din Codul muncii, poate acorda zile libere plătite care vor fi compensate / prestate în următoarele 12 luni.